Cât ne mai ascundem după deget, sperând că nu vine cutremurul cel mare? Mai bine ne speriem acum, dar facem ceva, cât încă se mai poate, decât să căutăm mai târziu, printre dărâmături
Specialistii susţin că, foarte probabil, următorul cutremur va fi de mare adâncime şi că zona Moldovei va fi serios afectată. Când se va produce următorul cutremur mare e greu de prevăzut, însă pagubele ar fi importante, mai ales că nu a existat vreo preocupare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Iată ce spune Mircea Radulian (director ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului) în cadrul unei dezbateri la ProTV:
«Un cutremur de 7,1 e periculos, dar nu produce pagube mari, unul peste 7,3 produce pagube. De asemenea, adâncimea contează: dacă e mai sus, ca în 1977, atunci, datorită geometriei particulare a zonei Vrancea, care are o înclinare, nu se poate propaga spre Moldova, fiindcă acolo e o zonă mai puţin rigidă. Ca urmare, se propagă către sud, către Bucureşti. Asta înseamnă şi o emisie preferenţială de energie, deci şi efecte mai mari în acea zonă. Dacă e mai puţin adânc sunt probleme mari în sud-estul ţării. Dacă e mai adânc e exact pe dos: ruperea se propagă către Moldova şi atunci efectele se distribuie diferit».
Gheorghe Mărmureanu (director onorific în cadrul Institutului pentru Fizica Pământului), afirmă că un cutremur de mare adâncime apare de regulă la un interval de 65-100 de ani. Cu alte cuvinte, după zgâlţâiala din 1977, către 2040 ne-am putea aştepta la un cutremur major.
«Când e un cutremur de suprafaţă, distanţa dintre un cutremur foarte puternic şi cel de dinaintea lui e de 36-37 ani. La cutremurele foarte adânci, distanţa în timp variază însă foarte mult – 65, chiar 100 de ani. Aici e problema noastră acum. Din ce ştim până acum, viitorul mare cutremur va fi adânc. Dacă era de suprafaţă, avea loc până acum. Problema noastra este: va avea loc la 65 sau la 100 de ani după cel din ’77. Asta e marea problemă», afirmă Mărmureanu.
Dacă teoria este valabilă şi într-adevăr un cutremur major se întrevede către anul 2040, atunci am avea timp să consolidam în Iaşi clădirile cu risc seismic. Autorităţile ar trebui să fie tranşante şi să explice oamenilor, fără teama că s-ar speria populaţia, care ar fi consecinţele unui cutremur de 7,5 grade în Iaşi.
În plus, ar trebui căutaţi banii necesari pentru consolidarea clădirilor cu risc de prăbuşire şi trecut imediat la treabă.
Mai bine ne speriem acum, dar facem ceva, cât încă se mai poate, decât să căutăm mai târziu printre dărâmături.