Mirabela Miron (AVISSO) explică principalele modificări ale Codului Fiscal pentru 2017

Anul 2017 a debutat prin aprobarea unor masuri fiscale care ar trebui sa produca efecte la nivel macroeconomic. Ministerul de Finante a publicat recent modificarile Codului fiscal  prin care se doreste continuarea procesul de simplificare, de crestere a transparentei bugetare si de modernizare a sistemului de administrare a taxelor si impozitelor.

TVA standard de 19%

Una dintre principalele prevederi în vigoare din prima zi a lui 2017 vizează o nouă reducere a cotei standard de TVA, de la 20%, atât cât a fost până la finele anului 2016, la 19%.

Vă reamintim că la 1 ianuarie 2016 cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20%, măsura având impact atât asupra consumatorilor, cât şi asupra agenţilor economici.

În același timp, pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii, se aplică în continuare o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri.

OpANAF nr. 210 din 13.01.2016 dispune abrogarea OpANAF nr. 3698/2015 ordin ce introduce în legislație formularul 088 – Declarație pe propria răspundere pentru justificarea capacității economice de a efectua activități în sfera TVA. Astfel depunerea formularului 088 a fost abrogată începând cu 01.02.2017

Facem precizarea ca acest formular se depunea in urmatoarele situatii:

Ce s-a schimbat în zona salarizarii si a contributiilor sociale

Astfel, începând cu data de 01 februarie 2017, salariul minim brut garantat în plată este în sumă de 1.450 lei. Acest salariu corespunde unui program mediu lunar de 166 ore, reprezentând valoarea orară de 8,735 lei/oră.

Stabilirea unui salariu de bază mai mic decât salariul minim brut constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, sumă aplicată pentru fiecare contract individual la care nu s-a respectat dispoziția din prezentul act normativ.

Sunt împuterniciți să aplice contravenția Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

Practic, în anul 2017, avem în aplicare două salarii minim brute, astfel:

Angajatorii ce se află în sfera prezentei hotărâri trebuie să modifice salariile de încadrare în Revisal.

Sunt scutiți la plata impozitului pe venitul din salarii, salariații încadrați pe o perioadă de 12 luni, pentru angajatori cu activități sezoniere, în clasificările CAEN de la art. 1 din legea impozitului specific.

Abonamentele de sănătate suportate de salariați sunt deductibile la calculul impozitului pe venit într-o valoare de 400 euro anual.

Se abrogă plafonul de 5 x salariul mediu brut ca sumă maximă la care se calculează contribuția de asigurări sociale pensii pentru persoanele ce realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor.

Această abrogare este valabilă atât pentru contribuția individuală suportată de persoana fizică, cât și pentru contribuția datorată de angajator.

Pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, se păstrează plafonul maximal de 5 x salariul mediu pentru care se datorează contribuția la asigurări sociale pensii.

Persoanele fizice ce realizează venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, datorează contribuția la asigurările de sănătate pentru o bază lunară ce nu poate să fie mai mare de 5 x câștigul salarial mediu brut.

În mod similar, și persoanele ce realizează venituri din activități agricole sau din cedarea folosinței bunurilor datorează contribuția la sănătate pentru veniturile realizate.

Și în acest caz, plafonul maxim al contribuției la sănătate se determină pentru o bază lunară de 5 x câștigul salarial mediu brut.

Pentru veniturile din arendă și din chirii, se păstrează cheltuiala forfetară de 40%.

Foarte important: pentru veniturile din investiții (dividende, dobânzi, cedarea părților sociale și a acțiunilor etc), nu se datorează contribuția la sănătate dacă persoana fizică realizează venituri ce sunt supuse deja contribuției la sănătate (venituri din salarii, pensii, activități independente etc).

Dacă veniturile din investiții sunt singurele venituri ale persoanei fizice, se datorează contribuția individuală la sănătate, însă baza de calcul nu mai este plafonată superior.

Impozitarea pensiilor peste 2000 ron

Legea nr. 2/2017 modifică Codul fiscal și aduce o măsură mediatizată respectiv sunt scutite de plata impozitului pe venit pensiile cu valoare de până la suma de 2000 lei. Această măsură este aplicabilă fiscal ca un plafon neimpozabil pentru veniturile din pensii.

De asemenea legea prevede că persoanele ce obțin venituri din pensii sunt în sfera contribuabililor asigurați în sitsemul de sănatate însă plata contribuției la sănatate se face de la buget. Practic o persoană pensionată este asigurață în sistemul de sănatate  iar pentru venitul din pensii nu se reține contribuția la sănătate .

Scutire impozit IT

OMFP nr. 2903 din 23 Decembrie 2016 reglementează modul în care programatorii beneficiază de scutirea la impozitul pe venitul din salarii în anul 2017 ocazie cu care sunt enumerate și documentele justificative.

Principala modificare este eliminarea condiției ca angajatorul să fi realizat în anul precedent venituri din vânzarea de softuri de 10.000 USD. Practic se poate acorda această scutire încă de la inceputul unei activități ce presupune crearea de programe pentru calculator.

Ordinul se aplică începând cu 01.02.2017 (luna următoare publicării în monitorul oficial.)

Scutirea se acordă la angajații operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), cu respectarea mai multor condiții cumulative:

a)     posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa la ordin;

b)     postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

c)      deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă,

d)     angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creaţie de programe pentru calculator.

Documentele justificative pentru scutirea de impozit sunt:a)actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;

a)organigrama angajatorului;

a)     fişa postului;

b)     copia cu menţiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea studiilor

c)      copia cu menţiunea „conform cu originalul“ a contractului individual de muncă;

d)     statul de plată întocmit separat pentru angajaţii

e)     comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului,

f) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creaţie de programe pentru calculator.

Ocupațiile pentru care se acordă scutirea de impozit sunt:

-          Administrator baze de date,

-          Analist,

-          Inginer de sistem în informatică,

-          Inginer de sistem software,

-          Manager de proiect informatic,

-          Programator,

-          Proiectant de sisteme informatice,

-          Programator de sistem informatic.

Impozit specific pentru industria hotelieră şi de alimentaţie publică

Tot din 2017 a intrat în vigoare şi Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, prevederile acesteia urmând să avantajeze anumite companii şi să dezavantaje multe altele, în special pe cele de mici dimensiuni.

Mai exact, impozitul specific, care se calculează în funcţie de câteva variabile, cum ar fi suprafaţa, rangul localităţii sau sezonalitatea, este datorat de toate societăţile care au înscrise în actul constitutiv, ca activităţi principale sau secundare, una sau mai multe activităţi prevăzute de opt coduri CAEN din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri și alimentație publică.

Astfel, indiferent dacă sunt sau nu profitabile, restaurantele, barurile ori cafenelele aplică de anul acesta noul sistem de impozitare, care va afecta negativ micile afaceri, în special.

Ce s-a modificat la impozitul pe profit

Regulile ce guvernează impozitul pe profit au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016, publicată într-un număr al Monitorului Oficial din 6 decembrie 2016.

Concret, în condițiile în care până acum nu erau reglementate în Codul fiscal situațiile în care contribuabilii solicită fie revenirea la anul calendaristic, fie modificarea perioadei anului fiscal modificat, măsurile aplicabile de la 1 ianuarie 2017 stabilesc următoarele:

În altă ordine de idei, prin intermediul aceluiași act normativ, a fost extinsă aplicarea facilității de scutire de impozit a profitului reinvestit și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice, concomitent cu aplicarea nelimitată în timp a acestei facilității fiscale.

Totodată, lista cheltuielilor deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal a fost completată, din prima zi a lui 2017, cu cheltuielile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale.

Conform OUG nr. 3/2017 din 06.01.2017 contribuabilii ce desfășoară în mod exclusiv activități de inovare, cercetare dezvoltare, beneficiază de scutire la impozitul pe profit pentru primii 10 ani de activitate.

Acești 10 ani se calculează de la data înființării pentru contribuabilii noi – înființați sau de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, pentru contribuabilii existenți. Măsura va respecta procedura ajutorului de stat.

Modificari privind impozitarea microîntreprinderilor

Foarte important: impozitul este obligatoriu, iar ordonanța introduce o măsură tranziorie pentru societățile plătitoare de impozit pe profit existente la 31 decembrie 2016, acestea vor fi plătitoare de impozit pe profit pentru luna ianuarie 2017, urmând ca să depună declarația de impozit pe profit formular 101 pentru perioada 01-31 ianuarie 2017 până pe data de 25 februarie 2017.

Aceste persoane devin plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii începând cu 01 februarie 2017. Impozitul pe venitul microîntreprinderii este în cotă de 1% pentru cei care înregistrează 1 sau mai mulți salariați și în cotă de 3% pentru cei fără salariați. Depășirea plafonului de 500.000 euro sau a procentului de 20% venituri din consultanță și management conduce la plata impozitului pe profit din trimestru când s-au depășit plafoanele.

Reducerea limitei capitalului social pentru care firmele nou-înființate pot opta pentru plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, este inclusă, de asemenea, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.

Mai precis, plafonul minim de 25.000 de euro (adică aproximativ 112.000 de lei), de la care se poate opta pentru impozitul pe profit, a fost redus la 45.000 de lei (adică aproximativ 10.000 de euro), astfel că doar entitățile cu un capital social mai mic decât suma din urmă trebuie să aplice de-acum impozitul pe veniturile microîntreprinderii. Măsura este valabilă și pentru contribuabilii deja înființați care își vor majora capitalul social cel puțin la nivelul de 45.000 de lei (sau care îl vor scădea până la aceeași sumă).

Contribuabilii scapă de depunerea unor declarații fiscale

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 prevede, totodată, și eliminarea sau suspendarea depunerii unor declarații fiscale.

În primul rând, a fost eliminată obligația angajatorilor de a depune anual declarația fiscală 205. Astfel, plătitorii de venituri din salarii (sau asimilate salariilor), adică, în esență, angajatorii, vor fi scutiți, începând din 2018 (când se transmite formularul pentru anul 2017), de depunerea declarației 205 până în ultima zi a lunii februarie.

Așadar, chiar dacă de la 1 ianuarie 2017 a fost eliminată obligativitatea depunerii formularului 205, acesta tot va trebui depus de către angajatori pentru anul 2016. Ceea ce înseamnă că declarația fiscală nu se va mai depune efectiv abia din anul 2018. Totodată, trebuie precizat că din 2018 vor fi scutiți, de asemenea, de depunerea formularului 205 plătitorii de venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, din pensii, din arendare, precum și din asocierea unei persoane fizice cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit sau de tip microîntreprindere.

O altă schimbare majoră o reprezintă și suspendarea obligației depunerii declarațiilor informative 392A și 392B până la 31 decembrie 2019. Mai exact, aceste formulare trebuie completate și transmise Fiscului de către contribuabilii plătitori sau neplătitori de TVA cu o cifră de afaceri sub 220.000 de lei. Totodată, regula este valabilă și pentru declarația 393, ce trebuie depusă de către plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internațional de persoane.

În altă ordine de idei, contribuabilii, indiferent că este vorba de persoanele impozabile sau cele neimpozabile, care efectuează operațiuni intracomunitare nu mai trebuie să se înscrie în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) de la 1 ianuarie 2017, acest registru fiind eliminat din Codul fiscal.

Firmele își pot deduce TVA pentru perioada în care au avut codul suspendat

Contribuabilii reînregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată (TVA) pot refactura cu taxă către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care au avut codul anulat, putând astfel să recupereze TVA-ul plătit.

Aplicarea unui tratament fiscal echitabil contribuabililor care îşi redobândesc codul de înregistrare în scopuri de TVA se regăseşte în Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 84/2016. Astfel, contribuabilii care își recapată codul de TVA pot refactura de-acum cu taxă către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA.

În egală măsură, documentul menționat stabileşte că beneficiarii pot să deducă TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat, în condiţiile în care, în 2016, acest lucru nu era posibil.

Popririle Fiscului pe conturi vor fi ridicate mult mai repede

Legiuitorul stabilește, de asemenea, și implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înființării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita cazurile în care contribuabililor li s-au indisponibilizat și executat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea.

Prin urmare, introducerea unui schimb rapid de informaţii şi documente între Fisc şi bănci, defăşurat online, va conduce la deblocarea conturilor bancare câteva ore de la momentul achitării obligaţiilor fiscale restante, după cum au transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

În plus, noul mecanism va genera şi alte avantaje, pentru toate părţile implicate. Spre exemplu, în ceea ce priveşte instituirea popririi, vor fi indisponibilizate doar conturile/sumele efectiv necesare pentru executarea creanței fiscale și nu toate sumele din toate conturile, de la toate băncile, aşa cum se întâmplă în prezent.

Modificare procent impozit vanzare active

Vânzările de active din patrimoniul personal (construcții, terenuri) sunt scutite de impozit pentru suma de 450.000 lei.

Pentru suma ce depășește această valoare, se plătește un impozit în cotă de 3%.

Reduceri de taxe

Taxele cu impactul cel mai mare și mai frecvent întâlnite, abrogate prin legea nr. 1 din 06.01.2017 începând cu data de 01 februarie 2017, sunt:

a) timbrul pentru înmatricularea autoturismelor; persoanelece nu au reușit să își înmatriculeze autoturismele în România din lipsa sumelor pentru plata taxelor, au această posibilitate;

b) taxa pentru finanțarea radio – televiziunii naționale, cunoscută drept taxa radio-tv; cetățenii și societățile ce datorau această taxă nu o vor mai achita; prin legea bugetului de stat, se vor aloca fondurile necesare societății române de Radio-difuziune și societății române de Televizune pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și dezvoltare;

c) în cazul în care persoanele fizice sunt obligate să publice în Monitorul oficial schimbarea numelui sau pierderi de documente, publicarea anunțului în Monitorul oficial se va face fără perceperea unor tarife.

d) obținerea cazierului fiscal se va face în regim de scutire de taxe;

e) eliberarea certificatului de producător agricol;

f) taxa pentru examinarea conducătorilor de autovehicule în scopul obținerii de permise;

g) unele taxe percepute de Registrul comerțului

h) ”taxa pe stâlp” a fost eliminat din 1 ianuarie 2017.

Prin urmare, contribuabilii enumeraţi anterior au fost obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai 2016, plata “taxei pe stâlp” realizându-se în două tranşe egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie 2016.

Modificare plafon declaratie INTRASTAT

Ce tipuri de declarație INTRASTAT se depune în funcție de valoarea schimburilor?

Se depune declarația standard dacă valoarea introducerilor de bunuri este între 900.000 lei și 10.000.000 lei respectiv expedierile sunt între 900.000 lei și 20.000.000 lei – plafoane anuale.

Se va depune declarația extinsă dacă valoarea introducerilor depășeste 10.000.000 lei, respectiv valoarea expedierilor este mai mare de 20.000.000 lei – plafoane anuale.

Începând cu lanuarie 2017 plafoanele Intrastat sunt de 900.000 lei pentru expedieri de bunuri din România și de 900.000 lei pentru introduceri de bunuri în România, plafoane anuale. În acest sens intrucțiunile de completare a Declarației INTRASTAT se modifică corespunzător acestor valori.

Termenul de depunere a declarației INTRASTAT este de cel mai târziu data de 15 a lunii următoare.

Ce se declară în declarația INTRASTAT?

Ca regulă generală se declară toate bunurile care sosesc pe teritoriul României din alte state membre ale UniuniiEuropene sau părăsesc teritoriul României cu destinaţia alte state membre ale Uniunii Europene.

• Mirabela Miron (foto), presedinte Grupul AVISSO

Afaceri

Scrie un comentariu

(obligatoriu)

(obligatoriu)