GÂNDUL LUI CĂLIN: Dom’ primar, se apropie clipa aia urâtă…
În urmă cu două săptămâni, când DNA a poposit la Consiliul Judeţean Iaşi pentru un prejudiciu estimat la vreo 20.000 euro, în Palatul Roznovanu era sărbătoare. De după o perdea, primarul privea în lungul bulevardului, cu telefonul la ureche, radiind de bucuria necazului celui pe care, acum, îl percepe drept singurul adversar politic real. Pe pagina de facebook, PSD Iaşi nu înceta să facă băşcălie, într-un fel de delir de copil retardat căruia părinţii i-au cumpărat acadele.
Acum, în primărie şi în PSD Iaşi s-a lăsat o tăcere ciudată. Pe 24 aprilie, Înalta Curte a confirmat un prejudiciu de 40 de milioane de lei făcut de Primăria Iaşi în de acum clasica poveste a Creditului Dexia. Concret, primarul Gheorghe Nichita şi complicii săi au tras un tun de 20 la sută din valoarea totală a creditului, 200 milioane lei. Vă sună familiar, nu-i aşa, formula „20 la sută”?! Cam asta e scara la care lucrează primarul nostru drag! Căci trebuie să admitem: între 20.000 de euro la CJ (nici aceştia încă neconfirmaţi prin vreun raport oficial al auditului) şi aproape 10.000.000 euro la Primărie diferenţa e uriaşă.
Probabil că azi, după atâtea arestări, condamnări, confiscări, primarul Gheorghe Nichita n-ar mai îndrăzni să proiecteze asemenea jafuri. La vremea aceea, însă, în romanticii ani 2007-2009, a „decupa” 10 milioane de euro dintr-un caşcaval cu multe zerouri ţinea de normalitate. Numai că, asemenea unor fantome, faptele trecutului îl bântuie pe domnul primar, nu-i dau pace, nu-l lasă să construiască, în linişte, destinul acestui oraş. Poate domnul primar s-a săturat, poate l-a îngreţoşat atâta înfruptare, şi acum ar vrea să fie cu adevărat un alt om. Doar că dulapul domniei sale e plin de schelete, etichetate frumos, care îl privesc cu rânjete sinistre. Uite, scheletul Dexia a venit acum mai în faţă, parcă forţând ieşirea din dulap. Foarte aproape e şi scheletul CET, apoi scheletul Poli, scheletul RATP, scheletul DALKIA, scheletul proiectelor europene şi multe altele… Şi toate se înghesuie să iasă dintr-un dulap care nu le mai încape… Iar domnul primar, panicat, nu ştie cum să mai lupte cu ele: dă divorţ pentru a-şi proteja averea, alocă bani în Consiliul local pentru a-şi asigura plata avocaţilor, îl mai caută din când în când pe patriarh, contribuind din plin la pomelnicele pe care acesta din urmă le tot scoate din sutane, anunţă pompos noi candidaturi la primărie pentru a-şi spune sieşi că este, în continuare, un politician puternic, îşi umple timpul cu tot felul de fleacuri încercând disperat să nu se mai gândească la cătuşe, pereţi reci de celulă, umilinţă, ciorbă de varză, cartofi sleiţi…
Soluţia Înaltei Curţi, deşi infinit de normală, pare şocantă pentru un Iaşi decuplat de mult de la orice normalitate juridică. După ce Curtea de Apel Iaşi a stabilit că Primăria a tocat corect zecile de milioane de euro, după ce DNA Iaşi a dat neîncepere a urmării penale pe uluitorul motiv că „nu există nici un prejudiciu”, după ce trec cinci-şase-şapte ani de la comiterea faptelor, tupeul unor judecători bucureşteni pare, într-adevăr, incredibil. Cum să te atingi de Gigi „Nemuritorul”?! Cum să îndrăzneşti să fluieri în această mare şi privată biserică numită Iaşi?! Cum să ai această colosală neruşinare de a sparge viguroasa tradiţie locală a nup-urilor şi a gurilor care nu miros niciodată a usturoi?!
Mi-i imaginez pe judecătorii Înaltei Curţi studiind dosarul Creditului Dexia… Oare ce cred ei despre colegii lor de la Iaşi?! Probabil au aceleaşi sentimente pe care le are un jurnalist cinstit faţă de unul corupt… Probabil le e greaţă, ori poate încearcă gustul unei nesfârşite lehamite… Dar oare judecătorii şi procurorii de la Iaşi, da, cei care au încercat să şteargă urmele jafului, ei ce simt zilele acestea? Le-o fi ruşine de off-side-ul total în care i-a lăsat decizia Înaltei Curţi?! Sau pur şi simplu sunt împăcaţi cu ideea că „tura asta n-a mers, domnu primar! Ne pare rău!”…
Zilele acestea, Tribunalul Iaşi are şansa să dea o decizie istorică! Judecătorii au pe masă soluţia Înaltei Curţi şi trebuie să hotărască dacă retrimit sau nu dosarul la DNA. Cred că acesta este momentul în care se vor limpezi multe ape. Presiunea pe magistraţi este uriaşă. Îmi place să cred că aceşti oameni conştientizează că în joc e însăşi soarta oraşului! A trimite dosarul la DNA înseamnă, implicit, începerea urmăririi penale împotriva lui Gheorghe Nichita şi imposibilitatea acestuia de a mai candida în 2016. Practic, înseamnă sfârşitul acestui personaj sinistru şi o lovitură serioasă dată sistemului odios pe care Gheorghe Nichita l-a creat la Iaşi.
Oricum ar fi, domnule primar, ceasul cel rău, clipa aia nasoală de care vă temeţi atât de mult se apropie… Se simte în privirile şi în cârcoteala sclavilor dumneavoastră, se simte în blazarea salcâmilor japonezi, se simte în frunzişul teilor de pe Copou, se simte în aerul acesta pe care ni l-aţi poluat moral şi fizic, se simte pretutindeni, domnule primar…
• TEXT SEMNAT DE CĂLIN CIOBOTARI
Loading ...
