Dorin Cristea (Romsoft), interviu pentru Ziarul de Iași: De IT-işti clar că va fi nevoie pe următoarea sută de ani. În Europa este o lipsă de vreo 500.000 de programatori, în România nevoia ar fi de 50.000 – 60.000
Co-fondatorul companiei ieșene RomSoft, Dorin Cristea susține, într-un interviu pentru Ziarul de Iași că în ceea ce privește numărul de programatori, Bucureștiul stagnează, la fel și Clujul, în timp ce Iașul recuperează.
Cristea consideră că şansa Iaşului este dezvoltarea rapidă a domeniului IT, în condiţiile în care pe zona de infrastructură nu se mişcă mai nimic, fiindcă oamenii politici sunt “slabi” şi nu au anvergură naţională. Printre provocările cu care se confruntă Iaşul şi firma sa este şi lipsa forţei de muncă, dar susţine că afacerea lui este una relativ mică, şi reuşeşte totuşi să acopere necesarul de capital uman.
Iată un fragment din interviul pe care antreprenorul Dorin Cristea l-a acodat colegilor de la Ziarul de Iași:
Există totuşi o decuplare între dinamica de dezvoltare a principalelor oraşe, printre care Clujul, Sibiul, Timişoara şi a altor regiuni. Ce se poate face ca să ajungă şi Iaşul să se alinieze lor?
În primul rând, Iaşul recuperează. Vorbind despre Cluj versus Iaşi ca număr de programatori, în Iaşi sunt vreo douăzeci şi ceva de mii, iar în Cluj sunt vreo treizeci de mii. Ei au un avans de 4-5 ani, în schimb, după cum spuneam, Iaşul recuperează, pentru că Iaşul avea o treime din oameni acum 7-8 ani. Sibiul este totuşi un oraş mic, deci să nu îl luăm în comparaţie. Vorbim de Cluj, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti, desigur. Bucureştiul stagnează, au ajuns la o saturaţie, şi chiar şi Clujul. Părerea mea este că imaginea Clujului este supraestimată, aşa cum a Iaşului este subestimată. Am zis mereu, dacă aş fi primar, aş angaja o firmă de marketing, de PR, dar o firmă care se pricepe, care să facă marketing oraşului. De fapt asta lipseşte. Dar politicienii sunt interesaţi să îşi facă imagine numai lor. De vreo câţiva ani Iaşul participă la târgurile de promovare unde fiecare zonă care vrea să se dezvolte se duce şi îşi prezintă avantajele, iar în funcţie de asta vin investitorii. Prezenţa acolo a început deja să ridice nivelul Iaşului ca imagine, dar extern. În schimb, la intern, în continuare Clujul este vârful, care este chiar şi deasupra Bucureştiului ca imagine. Dar vă spun că viaţa este minunată şi în Iaşi, la fel ca în Cluj.
Ce părere au partenerii dumneavoastră de afaceri atunci când vizitează Iaşul?
Eu, care locuiesc aici, nu îmi dau seama, dar ei îmi spun că avem un oraş extraordinar. Bineînţeles că nu îi duc pe la capătul nu ştiu cărui cartier, se învârt prin zona Palasului, a Universităţilor, ne spun că avem un oraş european, occidental şi care merită promovat.
Sunteţi aşadar de peste două decenii pe piaţa IT. Dintre toate produsele pe care le-aţi dezvoltat de-a lungul anilor, care consideraţi că v-a ajutat cel mai mult?
Este greu de spus, deoarece am făcut în atâţia ani o paletă atât de largă, încât la un moment dat ne plăcea un anumit produs, dar au apărut altele. De exemplu, acum suntem mai apropiaţi de blockchain. Perspectivele aici sunt extraordinare. Lucrăm cu firmele farmaceutice mari, toate numele mari pe care le ştiţi. Gândiţi-vă că o firmă mică din România le face lor aplicaţia… Nu că ei nu ar fi în stare, la resursele pe care le au nici nu se pune problema, dar sunt şi alte interese şi, împreună, au hotărât să creeze o platformă, iar pentru a nu fi discuţii, au apelat la cineva independent.
Cum apreciaţi calitatea sistemului de învăţământ românesc din domeniul IT? Cât de pregătiţi sunt tinerii IT-işti?
În Iaşi sunt cele două facultăţi, respectiv Facultatea de Informatică şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Este bun nivelul, este foarte bun, dar mereu le reproşăm că nu scot suficienţi oameni. Ei scot cam 700 pe an, în care se numără şi cei de la electronică, cumva conex IT-ului, în condiţiile în care ar fi nevoie cam de 2.000 pe an. În continuare sunt o treime, o jumătate din cât este nevoie. Noi ne-am lămurit, universităţile nu vor face nimic, niciodată, nu sunt în stare pur şi simplu, pentru că sunt nişte entităţi conservatoare, ca să nu folosesc nişte termeni mai duri. Dar să ştiţi că ceea ce se întâmplă în Iaşi se întâmplă în toată lumea. Universităţile nu sunt în stare să ţină pasul cu ceea ce se cere pe piaţa muncii. Ca să nu mai spun că există inclusiv profesori care spun că dacă peste 5 ani nu o să fie nevoie de IT-işti. Dar ce o să se întâmple, o să dispară? Vin şi pun întrebarea: dar peste 5 ani o să fie nevoie de chimişti, textilişti ? Cu siguranţă nu. Dar de IT-işti clar că va fi nevoie pe următoarea sută de ani. Ştiu că în Europa este o lipsă de vreo 500.000 de programatori. În România să spunem că nevoia ar fi de 50.000 – 60.000 de oameni.
Loading ...
