Femeile antreprenor din cadrul UGIR pun frână raportărilor triumfaliste din partea guvernanţilor: Absorbția fondurilor europene pentru 2014-2020 apare ca trecând de 95%, dar sunt multe proiecte nefinalizate, trecute pentru exerciţiul financiar viitor
Patronatul Organizaţia Femeilor Antreprenor (OFA) din cadrul UGIR a avut la finele săptămânii trecute o întâlnire cu Consiliul Economic și Social European la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Reprezentanţii OFA au subliniat că absorbția fondurilor europene nerambursabile pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020 apare ca fiind foarte bună, trecând de 95%, dar în realitate există numeroase proiecte publice (ale autorităților publice locale în special) care nu au fost finalizate până la 31 decembrie 2023 și, prin urmare, au fost „fazate”, adică trecute pentru exerciţiul financiar 2021-2027.
Asta arată că absorbția reală pentru perioada 2014-2020 – care, de fapt, a fost de 10 ani, între 2014 și 2023 – este cu mult sub procentele oficiale. Una dintre cauzele pentru interesul pe alocuri foarte scăzut al autorităților publice locale este reprezentată de canibalizarea fondurilor europene cu cele naționale, unde probabil accesul la finanțare este mai comod. De aceea, propunerea noastră este ca, indiferent de sursa fondurilor pentru proiectele de investiții publice sau private, banii să meargă în aceeași „anvelopă”, iar finanțările să fie acordate pe baza unor criterii unitare, coerente, transparente.
În privinţa Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, OFA salută descentralizarea Programului Regional cât mai aproape de beneficiarii finali ai fondurilor europene.
”În ciuda anumitor sincope uneori de înțeles, Agențiile pentru Dezvoltare Regională s-au arătat capabile de a consulta în mod constructiv și transparent stakeholderii relevanți atât la momentul configurării celor 8 Programe Regionale, cât și în prezent, la momentul implementării acestora”, susţin reprezentanţii OFA UGIR.
Totodată, OFA solicită obligarea oricărei Autorități de Management să publice în timp real în perioada de depunere, pentru fiecare apel de proiecte în parte, numărul de cereri de finanțare depuse, bugetul total alocat apelului în cauză, suma totală a granturilor solicitate în cadrul aplicațiilor depuse, bugetul teoretic rămas disponibil, dar şi numărul de zile rămase până la închiderea depunerilor.
Cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, OFA trage un semnal de alarmă în legătura cu plățile extrem de întârziate către beneficiari, în special în ultimii 2-3 ani. Un aspect adus în discuție cu privire la Politica de Coeziune (PC) este cel generat de clivajul la nivelul dezvoltării economice și, respectiv, al nivelului de trai între diferite județe ale aceleiași regiuni. Deși PC era presupusă să echilibreze PIB-ul per capita până la nivelul mediei europene între toate regiunile Uniunii Europene, s-a constatat că diferențele existente între regiuni și, în plus, între județele aceleiași regiuni au crescut în loc să se diminueze.
Referindu-se la Planul Național de Redresare și Reziliență, OFA UGIR îşi arată îngrijorarea faţă de întârzierea lansării instrumentelor financiare dedicate mediului privat, având în vedere faptul că niciun astfel de instrument din PNRR nu a ajuns în mod concret până acum la IMM-uri.
”La fel, ne exprimăm îngrijorarea și dezamagirea cu privire la apelul pentru digitalizarea IMM-urilor care nu activează în domeniul IT: deși se vorbește despre necesitatea acestei finanțări încă din vara anului 2020, nici până în prezent nu au fost finalizate etapele de evaluare și contractare pe acest apel de proiecte unde depunerea cererilor de finanțare s-a închis în vara anului 2023, în condițiile în care se anunțase că evaluarea urma să fie complet digitalizată”, mai precizează femeile antreprenor.
De asemenea, OFA UGIR susţine că pentru antreprenorii din România, acumularea de cunoştinţe despre sustenabilitate nu mai este o opţiune, ci o necesitate.
”Acest lucru se datorează nu doar presiunii exercitate de consumatori, care sunt din ce în ce mai interesaţi de produse şi servicii ecologice, dar şi cerinţelor legislative tot mai stricte în acest domeniu. Antreprenorii care nu îmbrăţişează principiile sustenabilităţii riscă să fie lăsaţi în urmă, pierzând astfel o parte semnificativă din cota de piaţă. Mai mult, ei pot întâmpina dificultăţi în accesarea unor finanţări avantajoase, deoarece tot mai multe instituţii financiare încep să îşi orienteze resursele către proiecte eco-friendly. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor), lipsa cunoştinţelor despre sustenabilitate a administratorilor poate avea consecinţe devastatoare. Aceste afaceri, adesea cu resurse limitate, sunt în mod special vulnerabile la schimbările din mediul de afaceri. Fără o înţelegere adecvată a modului în care practicile sustenabile pot contribui la reducerea costurilor şi la crearea unui avantaj competitiv, aceste întreprinderi riscă să fie depăşite de concurenţă şi să îşi piardă relevanţa pe piaţă”, adaugă OFA UGIR.
Loading ...
