Cojocaru a scris pe Facebook că a avut ieri o discuţie ”aplicată” cu ministrul Culturii, Natalia Intotero, întâlnire la care au mai participat primarul Iaşului Mihai Chirica, managerul Operei Naţionale Iaşi Andrei Fermeșanu și managerul Palatului Culturii Andrei Apreotesei.

”ONRI nu a beneficiat niciodată de un sediu propriu, în ultimii 20-25 de ani fiind nevoită să își desfășoare activitatea artistică împreună cu Teatrul ieșean, în clădirea Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, spațiu insuficient însă nevoilor actuale ale celor două instituții. Alături de primarul Iașului Mihai Chirica, managerul ONRI Andrei Fermeșanu și managerul Palatului Culturii Andrei Apreotesei am arătat disponibilitatea tuturor factorilor decizionali de a colabora pentru implementarea acestui obiectiv de investiții. Nu avem timp de pierdut”, a precizat Bogdan Cojocaru.

Liderul PSD Iaşi afirmă totodată că are încredere că imediat ce următorii pași ai documentațiilor (nota conceptuală și tema de proiectare) vor fi finalizați, va fi lansat concursul internațional de soluții pentru elaborarea studiului de fezabilitate.
Potrivit lui Cojocaru, finanţarea proiectului este asigurată în totalitate, suma necesară de 80 de milioane de euro fiind cuprinsă în cadrul acordurilor-cadru semnate de Guvern cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

”Este cunoscut pentru un asemenea stil vecin cu calomnia, pe care eu îl resping și nu cred că are legătură în sine cu comunicarea Guvernului și a PSD. Aici este o vendetă personală a domnului Romașcanu”, a precizat Muraru pentru RFI.

Liderul PNL Iași crede că politizarea jafului de la muzeul din Olanda este o greșeală: ”Încercarea de a exploata acest subiect în plan politic este lipsită de fair-play. Nici o instituție care a contribuit la această expoziție nu și-a dorit un astfel de deznodământ. Există un soi de teorie a conspirației și excepționalism autohton, pentru că furtul acestor artefacte de la muzeul Drents din Olanda este un eveniment extrem de regretabil, dar nu este deloc neobișnuit în lumea artei și a patrimoniului cultural”.

Alexandru Muraru precizează că ”România nu este o victimă (…), căderea în această capcană a lamentării continue ne ține în loc mai mult decât orice conspirație imaginară. Luarea de măsuri în grabă nu face altceva decât să dea apă la moară teoriilor conspirației și partidelor extremiste, care deja au confiscat această temă și au transformat-o într-un obiect politic. Trebuie să separăm realitatea de ficțiune. România nu este nici vânată, nu este nici distrusă sistematic, cum am auzit”.

Clădirea monument istoric în care a fost sucursala din Rădăuți a Băncii Naționale a României este scoasă la vânzare. Este vorba de una dintre clădirile emblematice ale municipiului Rădăuți, în care a funcționat până în 1990 sucursala Băncii Naționale a României și apoi a Băncii Comerciale Române.

Potrivit ziarului Monitorul de Suceava, clădirea este monument istoric clasat în grupa B, astfel că proprietarul actual, Ionuț Bobu, care a primit-o donație de la tatăl său, Aurel Bobu, după ce acesta a achiziționat-o în 2019, a notificat luna trecută atât Primăria Rădăuți, cât și Direcția pentru Cultură și Consiliul Județean Suceava despre intenția de vânzare, așa cum prevede legea.
Primarul de Rădăuți, Bogdan Loghin, a declarat că suma de vânzare, de 5 milioane de euro, este prea mare pentru bugetul orașului.

Istoricul ieşean Liviu Brătescu, senator PNL, a scris pe Facebook despre situaţia monumentului istoric de la Rădăuţi, el precizând că speră ca noul proprietar să păstreze valoarea culturală şi arhitecturală a clădirii.

”Avem o clădire aflată într-o stare bună de conservare unde proprietarul în exercitarea drepturilor sale legitime dorește să o vândă. Demn de remarcat este și faptul că actualul proprietar a respectat toată procedura specifică, inclusiv exercitarea dreptului de preemțiune.
Din păcate, nici Ministerul Culturii și nici autoritățile locale nu au banii necesari pentru achiziționarea ei. Ceea ce putem spera este ca noul proprietar să reușească administrarea și întreținerea ei astfel încât clădirea să-și păstreze valorea culturală și arhitecturală”, a precizat senatorul liberal Liviu Brătescu.

Artiștii participanți la concursul Can Art&Design Festival îmbină într-un mod ingenios arta și sustenabilitatea. Astfel, au luat naștere nouă lucrări de artă modernă realizate din doze de aluminiu, ce reproduc creații celebre și care pot fi admirate în Palas Campus, până 9 iulie 2023. Vino să vezi „Autoportretul” lui Vincent Van Gogh, „Sărutul” lui Gustav Klimt, lucrarea „Chaplin – The Sad Man” și nu numai, într-o expoziție inedită. Evenimentul este primul de acest gen din proiectul recent inaugurat.

Palas Campus alături de Asociația Alucro promovează reutilizarea creativă a dozelor de aluminiu și transformarea lor în lucrări de artă cu utilitate pentru spațiul public. Astfel, în lobby-ul celei mai mari clădiri de birouri din țară, pot fi admirate tablourile: „Rupestra 3000”, „Cei 3”, „Youth”, „Simbioza Generațiilor”,  „Autoportretul” lui Vincent Van Gogh, „Sărutul” lui Gustav Klimt, „Chaplin – The Sad Man”, „Cenzura – un mecanism de supraviețuire” și „Cosmos”. Acestea sunt realizate de artiști români din toată țara, profesioniști și amatori, și au luat naștere în urma concursului Can Art&Design Festival.

Scopul evenimentului este de a atrage atenția asupra reciclării, ne invită pe toți să privim deșeurile ca pe o resursă valoroasă și să găsim modalități creative de a le transforma în lucruri noi și utile. Nu în ultimul rând este un alt fel de semnal de alarmă pentru modul în care putem contribui la reducerea poluării și a impactului asupra mediului înconjurător. Expoziția este destinată publicului larg, iar intrarea este liberă.

Tablourile au putut fi admirate și în Iulius Mall Cluj, iar de la Iași vor ajunge în Iulius Town Timișoara.

Vino la Palas Campus să vezi cum poți recicla dozele din aluminiu într-un mod special și descoperă o expoziție 100% ecologică!

Înfiinţat acum două decenii din dorinţa redacţiei de a-i premia pe cei mai buni scriitori români şi de a oferi repere valorice cititorilor pasionaţi de literatură, acest premiu a devenit o confirmare a unei tradiții, a valorii, seriozității și consistenței.
Câștigătorul „Premiului pentru Debut”, oferit în fiecare an de către compania Antibiotice, a fost acordat ieșencei Maricica Munteanu, cercetător științific doctor la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, pentru volumul “Gruparea de la „Viaţa românească”. O literatură a spaţiului şi comunităţii, apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

“Premiile literare “Ziarul de Iași s-au dovedit, în timp, a fi un etalon în cadrul literaturii române. Compania Antibiotice s-a alăturat acestui proiect încă de la debutul său, în 2004, conștientă de importanța lecturii și a promovării cărților de calitate. Noi, ca o organizație înclinată spre cunoaștere și performanță, considerăm că cei mai buni profesori sunt cărţile, acei emisari generoși și de durată, care îți oferă știință dar îți înnobilează și sufletul, îți educă mintea şi te urmează oricând în viață. Antibiotice, partenerul tradiţional al evenimentului, a sprijinit în fiecare an demersul Ziarului de Iaşi, urmându-și cu consecvență sloganul companiei: „Ştiinţă şi Suflet”, a precizat reprezentantul companiei, Valentina Bîzgă.

Cea de-a patra ediție a festivalului Classix s-a încheiat sâmbătă 4 martie la Iași, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Classix Festival 2023 a adus publicului său prime audiții absolute, lucrări special comandate pentru festival, premiere naționale, precum și compozitori contemporani invitați să participe la această ediție.

Aventura clasică contemporană s-a remarcat atât prin efervescența programului clasic și contemporan, prin experiența vizuală a concertelor, calibrul artiștilor invitați, cât și prin deschiderea spre noi categorii de public.

„Fiind invitat ca prim compozitor în rezidență al Classix Festival, nu știam la ce să mă aștept. Ceea ce am descoperit m-a uluit. O echipă pasionată, tânără, dinamică, energică, profesionistă și complet dedicată de muzicieni și organizatori în care arde pasiunea pentru muzică, sinergie, frumusețe și transmitere. În acest moment, cred că Classix este unul dintre cele mai inventive și elegante festivaluri de muzică clasică emergente din Europa”, a menționat Martin Romberg, compozitorul în rezidență al acestei ediții.

Classix Festival 2023 a avut în cele 7 zile de festival 4.500 de participanți la concerte, peste 1.000 de participanți la activitățile educative și culturale, peste 70.000 de vizualizări ale transmisiunilor live, 130 de artiști și invitați internaționali din 18 țări, 60 de voluntari, peste 50 de lucrători și profesioniști în industriile creative.

Programul festivalului a inclus 8 concerte, 2 flashmob-uri în Iași și Chișinău, 1 maraton de scurtmetraje, un tur ghidat, 2 expoziții, 5 dezbateri, un vernisaj, un workshop creativ și 68 de sesiuni de masterclass.

Cu sprijinul partenerului principal al acestei ediții, Kaufland România, au fost organizate și o serie de evenimente conexe: masterclass-urile Classix in Art, de care au beneficiat 96 de tineri muzicieni din Iași, Chișinău, București, Constanța, Cluj-Napoca, concerte inedite în spații neconvenționale precum într-o librărie din Chișinău și un flashmob la Aeroportul Iași.

Ilustrând faptul că Implicarea face diferența, a facilitat accesul la concerte a peste 150 de persoane în regim gratuit, respectiv: studenților, refugiaților ucraineni, donatorilor de sânge și persoanelor cu dizabilități.

Festivalul își lasă amprenta în oraș cu două expoziții care pot fi vizionate în continuare: până pe 15 martie poate fi vizitată la Palatul Braunstein expoziția „Gustav Klimt. Precursor al modernității” și până pe 31 martie expoziția „Comorile Cracoviei” la Muzeul Literaturii – Casa Junimii.

„Ne bucură și ne onorează căldura cu care publicul a primit întregul festival, iar faptul că oamenii deja ne întreabă de ediția următoare nu ne face decât să ne dorim să fim din ce în ce mai buni și să le oferim o experiență de neuitat de fiecare dată”, a declarat Patricia Butucel, directorul festivalului.

Organizatorii au anunțat datele celei de-a cincea ediție Classix Festival, care va avea loc în perioada 18 – 25 februarie 2024 la Iași, iar un număr limitat de abonamente super early bird au fost puse în vânzare online și au fost sold out în mai puțin de 24 de ore.

Festivalul internațional de muzică clasică și arte vizuale Classix Festival revine la Iaşi în perioada 26 februarie-4 martie. Ediţia de anul acesta înseamnă 7 zile de spectacole, cu 8 concerte, peste 90 de personalități internaționale ale muzicii clasice, 63 de masterclass-uri, panel-uri și workshop-uri.

Tema ediţiei de anul acesta este „Metamorfoza”, iar programul poate fi consultat pe site-ul festivalului.

Printre momentele de neratat ale ediției de anul acesta se numără: Martin Romberg – Elven Songs: premiera mondială a unui ciclu de cântece în „elvish” după noua serie din Stăpânul Inelelor, Paul Pintilie – Mustața lui Dali: o nouă primă audiție absolută, de data aceasta cu o linie de start 100% ieșeană (pictoromanul realizat de Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici cunoaște o nouă dimensiune în lumea muzicii, cu o suită simfonică compusă în 2022) și Schubert – Schwanengesang în varianta frankågunnar: cântecul lebedei de Schubert așa cum n-a mai fost auzit vreodată.

Programul Classix Festival 2023 debutează cu concertul tradițional la Catedrala Romano-Catolică Iași, duminică, 26 februarie.

Cele opt concerte tematice care cuprind cea de-a patra aventură clasică contemporană la Iași, vor fi determinate de un număr impresionant de prime audiții naționale și de o diversitate a instrumentelor ieșită din comun – ansambluri de percuție, bayan, armonică și harpă sunt doar câteva dintre noutățile exotice ale acestei ediții. Dat fiind conceptul artistic al metamorfozei, Classix 2023 va expune transformările muzicii clasice în cea contemporană, literatura fantastică în muzică de film și publicul participant într-un etern optimist. Concertele vor fi difuzate live pe paginile de Facebook a Classix Festival și ale partenerilor.

Classix in Focus este o secțiune din festival prin care se propune atingerea unor teme ce pun muzica clasică într-o perspectivă interdisciplinară, înțelegând ideea că muzica inspiră, unește și modelează o comunitate, contribuind într-un mod semnificativ la viața culturală a unui oraș. Temele abordate în ediția de anul acesta sunt: viitorul muzicii clasice, managementul cultural, compoziția ca mod de viață, diplomația culturală și muzica lui George Enescu. Printre invitații acestor sesiuni se numără: Florin Estefan (Manager Opera Națională Cluj-Napoca), Cristina Uruc (Manager Artexim & Festivalul Enescu), Ștefan Diaconu (aranjor, compozitor, flautist), Anna Nicolau (coordonator proiecte culturale al Institutului Polonez București) și mulți alți oameni relevanți din industrie.

Programul Classix in Art a debutat anul trecut și are două componente: masterclass-uri și burse de creație. În ediția din 2023 vor fi susținute 63 de sesiuni de masterclass pentru 8 specializări diferite de către 14 muzicieni din 10 țări. Aceste sesiuni vor facilita perfecționarea a 63 de studenți și proaspăt absolvenți ai universităților și liceelor cu profil muzical din România.

Classix Festival este primul festival independent de muzică clasică din Iași, iar cele trei ediții desfășurate în ciuda contextului pandemic în perioada 2020-2022 au găzduit peste 110 artiști naționali și internaționali, 20 de parteneri culturali și diplomatici în 20 de concerte, 4 panel-uri de antreprenoriat creativ, 4 prelegeri educaționale, un vernisaj, o lansare de carte, 7 proiecții de film, 53 masterclass-uri și 8 burse pentru artiști. La toate aceste activități au participat 8.500 de persoane în săli și 130.000 de spectatori online. Biletele și abonamentele la festivalul organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry, pot fi achiziționate online.

”Ca ieșean și ca om politic mă declar dezamăgit și alarmat de faptul că primarul liberal Mihai Chirica nu a fost capabil să stabilească, la nivelul municipalității, care este terenul pe care se poate construi viitorul sediul al Operei, cu atât mai grav fiind faptul că există o finanțare pe care riscăm să o pierdem în situația în care nu va fi urgentată procedura prin care se bate în cuie locația!”, a afirmat Popa.

Senatorul PSD susţine că ministrul Culturii Lucian Romașcanu a venit la Iași şi a anunţat că până în luna iulie a acestui an trebui să fie încheiate toate procedurile ce țin de amplasamentul pe care va fi ridicată noua clădire.

”Sper ca primarul liberal Mihai Chirica să-și respecte cuvântul dat și să deblocheze un proiect pe care îl așteaptă întreaga comunitate iubitoare de artă și frumos! Vă voi ține periodic la curent cu evoluția acestui proiect, cu atât mai mult cu cât am siguranța că, de la nivel central, investiția în noul sediul al Operei Naționale Române din Iași are toată susținerea, colegul și ministrul Romașcanu fiind un real promotor al acesteia!”, a adăugat Maricel Popa.

Fireşte că e intrarea e cu bilet. Nu ştiu cât costă, dar spectacolul e sold-out. Am văzut ceva comentarii chiar pe pagina Operei prin care unii ieşeni iritaţi rău întreabă de ce nu e gratis, că aşa au citit ei pe nu ştiu ce afiş. Păi chiar aşa. De ce nu e gratis? Pentru că nu se poate, dragilor. Afară, în orice oraş european cu pretenţii, numai să vizitezi sediul Operei te costă măcar 8-10 euro.

La Iaşi, prea ne-am învăţat cu spectacole gratis. Zilele oraşului, festivalul nu ştiu care, 24 ianuarie. Bani de la buget. Adică tot de la noi. Cultură fără bani nu se mai poate. În general performanţă fără bani nu mai e posibil cam în nici un domeniu. Mi-aş dori să ajungem să avem la Iaşi şi instituţii culturale private puternice. Poate un teatru privat renumit sau de ce nu chiar o operă care să nu fie susţinută din bani publici.

E complicat, cine bagă azi bani în cultură? Nu mai bine facem un bloc între blocuri dacă tot avem pile la Primărie? Păi să facă şi blocuri, că oricum pare că nu prea ne mai pasă. Da măcar să intrăm gratis la operă.

Reprezentaţia va fi susţinută de un invitat special, tenorul spaniol Jorge Puerta, solişti şi balerini ai Operei ieşene, Corul Operei Naţionale Române din Iaşi (dirijor: Manuel Giugula), Corul de Copii al Municipiului Iaşi (dirijor: Raluca Zaharia) şi Orchestra de Tineret a Iaşului (dirijor: Virgil Popa).

„Împreună cu Universitatea Naţională de Arte George Enescu din Iaşi, Colegiul Naţional de Artă Octav Băncilă Iaşi şi Ateneul Naţional din Iaşi, Opera Naţională Română din Iaşi s-a alăturat unei campanii umanitare lansată de Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany şi sprijinită de Confederaţia Patronală UGIR, Organizaţia Femeilor Antreprenor din cadrul UGIR, Asociaţia Română de Literaţie, companiile AGEO Events, Avisso, Biocomp şi Uniunea Ucrainenilor din România. Sunt onorat să urc pe scenă în spectacolul caritabil dedicat copiilor ucraineni, care nu trebuie să-şi oprească drumul educaţional, în ciuda faptului că suferă enorm în această perioadă cumplită”, a declarat managerul interimar al Operei Iaşi, Andrei Fermeşanu.

Toate încasările din biletele vândute vor fi direcționate către Uniunea Ucrainienilor din România.

Bilete aici: https://app.eventway.io/e/concert-caritabil-voci-pentru-pace

Nu poți veni la concert, donează orice suma doreşti între 15 mai și 15 iunie aici: https://fundatiabethany.galantom.ro/projects/view?id=1773

“Munca lucrătorilor culturali din sectorul cultural independent este organizată și se desfășoară pe bază de proiect, fiind sprijinită, în mare majoritate, din surse publice, prin finanțări nerambursabile, dar și din donații sau din surse private, resursele adunate din acest sector fiind, în mare parte modice, deoarece firmele private sunt interesate, în mod special, de susținerea proiectelor de tip evenimențial, respectiv festivaluri”, a explicat deputatul PNL Alexandru Muraru.

Deputatul a identificat o serie de dificultăți cu care se confruntă sectorul cultural independent, din discuțiile avute cu reprezentanții acestora. Acesta a precizat că există aspecte către care trebuie îndreptată atenția atât pe termen scurt, în contextul crizei provocate de pandemie în acest sector, cât și pe termen mediu și lung, în sensul realizării unei strategii coerente de susținere a domeniului cultural independent.

“Din aspectele semnalate, rezultă că va trebui rezolvată echitatea alocării finanțărilor în sectorul cultural independent în raport cu cel cultural de stat și identificate noi spații de desfășurare a activităților. De asemenea, va trebui să căutăm modalități prin care să încurajăm sponsorii locali să susțină activitățile de creație, producție, cercetare și educaționale și să suscităm interesul instituțiilor publice de cultură de a participa la proiecte colaborative sau de coproducție, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite operatorilor culturali independenți doar contra cost”, a mai declarat deputatul ieșean.

Parlamentarul ieșean își reiterează convingerea că actualul guvern va continua să sprijine sectoarele afectate de pandemie și că tratează cu maximă atenție situația din segmentul cultural. De altfel, în ultimele două săptămâni, deputatul Alexandru Muraru a avut mai multe întâlniri pe teme culturale cu ministrul Bogdan Gheorghiu și secretarul de stat Liviu Brătescu, în cadrul cărora au fost reafirmată garanția bunei colaborări pentru sprijinirea sectorului cultural, inclusiv cel independent.

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a semnat joi ordinul de numire a lui Daniel Şandru ca manager interimar la Opera Română din Iaşi pe durata suspendării contractului de management încheiat în 2019 între minister şi Beatrice Rancea.

Daniel Şandru este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași, iar în prezent este consilier judeţean PNL.

În timpul guvernării Cioloș, Daniel Şandru a ocupat funcția de secretar de stat, fiind coordonatorul Departamentul Centenar.

Deputatul PNL de Iaşi Alexandru Muraru a scris pe Facebook imediat după desemnarea lui Daniel Şandru că instituţia ieşeană de cultură are nevoie de recredibilizarea imaginii.

“Opera Națională Română Iași (ONRI) este una dintre instituțiile-fanion pentru cultura ieșeană și românească. Pata de pe obrazul acestei instituții în urma scandalurilor publice din ultima perioadă acoperă munca zecilor de artiști care fac o muncă extraordinară. ONRI are nevoie de recredibilizarea imaginii și, la fel ca multe alte instituții de cultură, de debaronizare. Numirea lui Daniel Șandru ca director-interimar al acestei instituții este un prim pas în această direcție”, susţine deputatul liberal, Alexandru Muraru.

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a anunţat, miercuri, că a suspendat-o pe Beatrice Rancea din funcţia de manager la Opera Naţională Română din Iaşi.

Ministerul Culturii a luat această decizie după ce a solicitat DIICOT informaţii legate de situaţia managerului Operei Române din Iaşi, Beatrice Rancea, cu privire la măsurile dispuse asupra acesteia, cum ar fi instituirea controlului judiciar, precum şi dacă au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea funcţiei de manager.

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a declarat sâmbătă, la Iaşi, că este optimist că normele sanitare vor fi respectate după reluarea evenimentelor culturale şi că nu vor apărea focare, precizând că avem un public respectuos, civilizat şi echilibrat.

Ministrul Bogdan Gheorghiu a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută la Iaşi, împreună cu edilul Mihai Chirica, şeful PNL Iaşi Costel Alexe şi cu secretarul de stat în Ministerul Culturii, Liviu Brătescu, că principala sa îngrijorare este legată de izbucnirea focarelor de infecţie în instituţiile de cultură, dar că este optimist din acest punct de vedere.

“Principala îngrijorare este izbucnirea unui focar de infecţie în vreuna dintre instituţiile de cultură, lucru care ar duce la închiderea activităţii acelei instituţii pentru un timp. Fac un apel la respectarea normelor impuse de situaţia generată de Covid-19. Sunt optimist, pentru că publicul consumator de produse culturale este un public extrem de echilibrat, civilizat şi de respectuos cu tot ce înseamnă normele sanitare”, a spus ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

El a precizat că pe tot parcursul verii s-au desfăşurat evenimente culturale în aer liber, iar acestea “nu au avut vreo contribuţie negativă la evoluţia epidemiologică la nivel naţional”.

“Sunt aşadar optimist în privinţa a ceea ce va urma legat de reluarea spectacolelor în săli. Acelaşi optimism l-am afişat şi la începutul verii. Toată lumea întreba ”Vai, ce vom face că nu suntem în săli, că nu avem sune?”. Teatrul are vreo 2.500 de ani, iar 2.000 de ani s-a jucat în aer liber. Doar în ultimii 500 de ani s-a jucat în interior. Ne-am adus aminte de originile teatrului. Trebuie să privim lucrurile optimist. Nu ştim cât va dura actuala situaţie şi trebuie să ne obişnuim şi să gestionăm situaţia. Să ne plângem mai puţin şi să acţionăm”, a afirmat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Liviu Brătescu acuză primăria comunei Ţibăneşti că a lăsat în ruină mausoleul familiei Petre P. Carp şi că distruge parcul din localitate, ameninţând cu sancţiuni la adresa şefilor acestei instituţii.

Liviu Brătescu afirmă, într-un comunicat de presă, că s-a deplasat în comuna ieşeană Ţibăneşti pentru a vedea starea în care se află Ansamblul Conacului Petre P. Carp, care include şi un parc, şi că a constatat starea dezastruoasă în care se află monumentul.

”Ansamblul face parte din patrimoniul cultural naţional şI este monument clasat în grupa A a obiectivelor de valoare naţională şi universală. Este inadmisibil ce se petrece la Ţibăneşti. Primăria condusă de Aurica Cobuz a schimbat denumirea parcului din „Parcul Petre P. Carp“ în „Parcul Central“, a tăiat arbori seculari sănătoşi din parc, a schimbat traseele şi finisajele aleilor din parc, a realizat diverse alte amenajări şi a efectuat lucrări pentru construirea unei săli de sport, toate acestea fără avizele necesare pentru protejarea patrimoniului cultural. Parcul de la Ţibăneşti a devenit dintr-o perlă a Moldovei un exemplu pentru ce pot face nepăsarea şi ignoranţa unui primar”, susţine secretarul de stat în Ministerul Culturii, Liviu Brătescu.

El a spus că primăria Ţibăneşti lasă să se ruineze mausoleul familiei Petre P. Carp şi că este în obligaţia acestei instituţii ”să asigure paza, integritatea şi protecţia parcului şi a mausoleului, să asigure efectuarea reparaţiilor curente şi de întreţinere, precum şi lucrări de conservare, consolidare şi restaurare”.

”Am solicitat Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi să pună în vedere Primarului comunei Ţibăneşti, Aurica Cobuz, faptul că este timpul să-şi îndeplinească atribuţiile legale şi să înceteze intervenţiile fără aviz în monumentul istoric şi zona lui de protecţie. Distrugerea parcului şi degradarea mausoleului familiei P.P.Carp nu pot fi privite cu indiferenţă la nesfârşit de instituţiile statului român”, a precizat secretarul de stat Lviu Brătescu.

El a mai spus că vor urma sancţiuni dacă primăria va continua să încalce prevederile legislaţiei cu privire la protejarea monumentelor istorice.

Conacul şi biserica de la Ţibăneşti au fost construite în 1819 de Ion Carp, bunicul omului politic Petre P. Carp. La acel moment, conacul avea un regim de înălţime parter şi un etaj. Supraetajarea construcţiei s-a petrecut în 1905, fiind realizată de către Petre P. Carp.

Conacul are o bogată istorie, aici având loc multe dintre şedinţele Societăţii Culturale Junimea, întruniri ale oamenilor politici (inclusiv pentru realizarea programului de guvernare al Partidului Conservator) şi diverse manifestări culturale. În incinta parcului a fost organizat, în Primul Război Mondial, un spital pentru răniţi. Acesta a fost des vizitat de Regina Maria.

În jurul anului 1830, fiul lui Ion Carp, Petrache Carp, a început amenajarea parcului conacului. Parcul, protejat ca monument istoric, are aproximativ 8 ha. Aflat în centrul localităţii şi strângând în jurul său principalele funcţii ale acesteia (biserică, primărie, învăţământ, comerţ şi servicii), reprezintă elementul structurant al aşezării. Parcul cuprinde o diversitate crescută în ceea ce priveşte speciile de arbori şi arbuşti. Componentele valoroase ale parcului sunt: zona de belvedere, poiana cimitirului cu goruni, bazinul şi întregul ax aflat la sud de conac, plantaţia cu specii rare, organizarea funcţională a parcului şi relaţia cu localitatea.

În martie 1949 proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat. În 2012, o parte din parc, împreună cu conacul au fost restituite moştenitorilor.

Propunerea a apărut în contextul afirmațiilor reprezentanților Asociației Editorilor din România care susțin că, în perioada de carantină, piața a scăzut cu 70%, după ce librăriile au fost închise și doar un procent de maximum 10% dintre clienții librăriilor au migrat către online. Așadar, activitatea editurilor aproape a încetat, multe dintre acestea închizîndu-se sau pregătindu-se să o facă. Totodată, întrucât inclusiv salonul internațional de carte Bookfest a fost anulat, iar presiunea pentru reprezentanții editurilor de a publica noi titluri a dispărut, noile apariții ale editurilor fie deja s-au suspendat, fie urmează să o facă.

„Am somat, în repetate rânduri, Ministerul Culturii să aloce bani pentru Programul național de achiziție de cărți și reviste. De ani buni, tot mi se răspunde faptul că pentru aceste achiziții se alocă zero lei și că desfășurarea programului e amânată, deși finanțarea lui este prevăzută în lege; anul trecut, la o ultimă întrebare adresată Ministrului Culturii care viza acest subiect, nici măcar nu mi s-a mai răspuns. Nici Ministerul și nici Uniunea Scriitorilor din România nu vin cu propuneri coerente, cu un plan sigur de sprijin pentru autori, respectiv pentru editori și librari. Fiecare este lăsat pe cont propriu – aceasta pare să fie politica culturală a momentului. Azi e ziua internațională a cărții și drepturilor de autor, precum și ziua bibliotecarilor în România. Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu industria cărții și cu bibliotecile, e mai degrabă o zi de doliu.

Soluția mea este să ne reamintim de acest program util și să-i alocăm fonduri pentru ca lanțul cultural autor – editor – librar să se dezmorțească și, totodată, să participe și la îmbunătățirea fondului de carte al bibliotecilor. Cu ocazia vizitelor făcute în satele ieșene în cadrul proiectului lansat prin cabinetul meu parlamentar, Până hăt de carte!, am constatat că există biblioteci la sate care nu au mai primit o carte nouă tocmai din anii ’90, adică de 30 de ani! Acest program ar veni în sprijinul tuturor creatorilor din domeniu și, de pe urma lui, ar beneficia înainte de toate și cititorii.

Nu este prima dată când piața de carte traveresează o perioadă neagră și știm ce urmează dacă nu facem nimic – multe edituri vor dispărea și astfel consumul cultural se va prăbuși din nou. Putem evita asta și legea vine în ajutorul nostru. Trebuie doar să o punem în aplicare și să nu ignorăm cultura, încă o dată, așa cum am făcut-o ani la rând”, a declarat Dan Lungu, senator USR.