Două acţiuni de protest au adunat la Iaşi doar 100 de oameni. De ce nu mai ies oamenii în stradă? 4 explicaţii
Două acţiuni de protest organizate în ultimele zile la Iaşi n-au scos în stradă decât o sută de oameni. A fost mai întâi mitingul din Piaţa Unirii împotriva primarului Gheorghe Nichita, iar la câteva zile distanţă a venit rândul celor nemulţumiţi că Şova a fost salvat în Parlament. Eşec în ambele cazuri. Cu astfel de acţiuni nu se sperie nici primarul Iaşului, dar nici parlamentarii de Iaşi care au votat pro-Şova. De ce nu ies oamenii în stradă? Sunt ei mulţumiţi de politicienii locali? Nici vorbă. Altele sunt cauzele:
1. INDIFERENŢA. Este una dintre explicaţii. «De ce să mă expun eu, când alţii stau în fotoliu acasă şi îşi văd de viaţa lor?» Pe de altă parte mulţi spun că dacă merg la un protest, oricum nu schimbă lucrurile. Aceeaşi atitudine o întâlnim de regulă şi în rândul celor care absentează la vot. «Mă duc, nu mă duc, tot ăia ies». Greşit, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă prezidenţialele din toamna trecută, când prezenţa masivă în turul doi a luat prin surprindere toate partidele politice. Ca urmare, decalajul din primul tur a putut fi recuperat.
2. OAMENII NU URMEAZĂ LIDERI ÎN CARE N-AU ÎNCREDERE. Cine au fost organizatorii celor două acţiuni? La mitingul anti-Nichita n-a fost prea clar, cum nici lista revendicărilor n-a fost una precisă. Ba s-a cerut replantarea teilor pe Ştefan cel Mare, ba s-a militat pentru strângerea de semnături pentru referendumul de demitere. Oamenii vor să ştie concret de ce se duc la o manifestaţie şi cine sunt liderii care organizează protestul. E nevoie de un fir roşu si de incredere. Nici măcar discursurile organizatorilor n-au fost bine pregătite: un amalgam de generalităţi, din care nimeni n-a rămas cu nimic în minte. Cât priveşte mitingul din Piaţa Palatului pe cazul Şova, organizat de Asociaţia M10, a fost mai degrabă acţiunea unui partid care vrea să se afirme în perspectiva alegerilor locale şi generale de anul viitor. Specularea în orice condiţii a unei nemulţumiri nu e suficientă. Iar cu cântece din Piaţa Universităţii (1990) nu mai sensibilizezi pe nimeni.
3. NU FACEBOOK-UL ORGANIZEAZĂ UN MITING. E dificil să scoţi în stradă mii de oameni dacă nu te organizezi. Facebook e o unealtă, un mijloc prin care anunţi un eveniment şi atât. Nu răstorni guverne pe Facebook. 500 de oameni care spun pe Facebook că vin la protest nu înseamnă mare lucru. Una e să dai click, altceva e să ieşi în stradă. Pentru mulţimi ai nevoie de emoţie, cum s-a întâmplat în noaptea turului doi, când 3.000 de oameni au fost în stradă la Iaşi. I-a chemat cineva cu forţa? Nu, au ieşit singuri, pentru a sărbători o victorie la care şi ei au contribuit. Surse din PSD spun că în noaptea aceea, Nichita a fost speriat. Ca dovadă, a doua zi a ţinut o conferinţă de presă, în care aproape îşi turna cenuşă în cap pentru greşelile făcute de PSD în ultima perioadă. Nu-mi amintesc sa fi fost atunci un organizator. Dar astfel de actiuni se petrec o data la cativa ani.
Dacă n-ai emoţie, atunci îţi trebuie organizare ca la carte. Iar asta presupune energie, timp şi resurse. Cu 5 oameni în spate şi 3 postări pe Facebook nu umpli o piaţă.
4. SOCIETATE CIVILĂ ÎN IAŞI? DEOCAMDATĂ NU. Câte asociaţii independente avem în Iaşi? Probabil câteva sute. Comunică între ele? Pe tema curente, dar minore. Dacă s-ar întâmpla ceva grav în oraş s-ar uni aceste organizaţii pentru a face un protest comun? Sună a fantezie. Fiecare are propriile interese. E vorba de finanţări pentru proiecte, de spaţii etc. De ce să se pună rău cu orânduirea locală? E riscant. Mai bine stau în banca lor, deşi banca e gata să se prăbuşească. Organizaţii slabe, oameni puţini. Plus dependenţa într-o bună măsură de factorii de decizie locali. Singurul oraş cu organizaţii care au prins cheag este Clujul.
Pe de altă parte, Iaşul este oraş universitar şi cultural. Mai există organizaţii studenţeşti cu spirit civic? S-au dus vremurile de altădată, când studenţii reprezentau o forţă de care se temeau politicienii locali. Cât despre oamenii de cultură… Aceleaşi interese ca în rândul organizaţiilor neguvernamentale.
Puse cap la cap, toate aceste argumente dau imaginea unui oraş blazat, cu oameni fără curaj, care preferă lupta individuală in locul unei cauze comune.
Loading ...
Întrebarea corectă ar fi fost de ce nu au ieșit oamenii, în stradă, în toate orașele din țară!
Pe o ploaie mocănească, pe 27 martie 2015, românii au ieșit în stradă, în toate marile orașe ale țării, pentru a spăla ”miercurea rușinii”! Doar 500 de oameni la Cluj, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, 250 la București, și câteva zeci la Iași și Timișoara! Vorba lui George Cartianu, ”lume bună dar puțină”!
Noi adăgăm: ÎNTOTDEAUNA LUMEA BUNĂ A FOST PUȚINĂ, ÎN ROMÂNIA, căci ușile împărătești sunt înguste! Deci întrebările bune generează răspunsuri corecte și dacă ați fi pus întrebarea corect ați fi aflat, pe lângă răspunsurile dvs. probabil corecte, că oamenii sunt comozi și nu ies pe ploaie! În plus să știți că și mitingurile din noiembrie au fost organizate tot pe facebook și pe ritmurile Pieții Universității, fiindcă nici atunci nu aveam autobuze ca PSD-ul și PNL-ul, partidele care au umplut Parlamentul de infractori și împotriva cărora protestăm!