George Ţurcănaşu despre ideea cu spitalul regional în zona Moara de Vânt: Mai avantajos pentru dezvoltarea Iaşului ar fi ca municipalitatea să sprijine acolo o zonă de birouri cu regim de înălţime redus şi spaţii de producţie moderne
«Daca vor fi finalizate, marile proiecte ale Iasului genereaza dezvoltare, dar daca nu suntem atenti pot genera si conflicte de natura functionala in structura urbana sau, in cel mai bun caz, riscam sa nu valorificam eficient potentialul anumitor locuri. De exemplu, localizarea aleasa pentru spitalul de urgente nu e rea, mai ales daca se urmareste crearea unui nou pol de interes la nivelul Iasului, avand in vedere ca proiectul parcului sportiv a fost abandonat – cel putin localizarea lui in spatiul acesta. Problema accesibilitatii e rezolvabila in timp, pentru ca timpul e prieten cu romanul. Dar la viteza cu care ne reconstruim orasul, sunt convins ca abia prin 2025-2030 suntem capabili sa inauguram intr-o maniera sincrona si spitalul, dar si calea de acces.
Pe termen lung alta este problema, lasand la o parte dezavantajele zgomotului a 20-30, poate 40 de decolari zilnice. Terenul ar putea fi folosit de municipalitate cu mai multa intelepciune. Si nu e dificil de intrevazut care e calea cea mai eficienta de gestionare a proximitatii unui aeroport. Oricine a survolat zona unui aeroport care e puternic integrat in arhitectura spatiala a aglomeratiei urbane pe care o deserveste, nu se poate sa nu fi observat suprafetele intinse de cladiri de birouri sau cladiri unde se desfasoara activitile de productie ale unor industrii creative si de varf – IT, biotehnologii etc.
Ceea ce scriu eu aici e considerat de cateva decenii un model de localizare a neoindustriilor, care au nevoie de conexiune rapida cu exteriorul. In cazul multor orase importante sau secundare aeroportul genereaza o altfel de oraganizare spatiala: municipalitatea Roissy, unde e situat aeroportul principal al Parisului reprezinta un conglomerat de cladiri de birouri joase (e vorba de milioane de mp) si spatii de productie moderne, in proximitatea aeroportului Ataturk din Istanbul se afla cea mai dinamica zona de dezvoltare a spatiilor de birouri din cate am vazut, chiar zona de birouri din nordul Bucurestiului se inscrie in acelasi model de amplasare a activitatilor economice. Ca sa nu ziceti ca vorbesc doar de un model de localizare specific metropolitan, am sa dau si exemplul aeroportului Shanon (Irlanda) care a generat o astfel de aglomerare spatiala a neoindustriilor. Orasul asta nu are decat 10 mii de locuitori, dar se afla la 20 de km de Limerick – care cu 90 mii locuitori e a treia aglomeratie urbana a Irlandei.
Cred ca ar fi mai avantajos pentru dezvoltarea Iasului ca municipalitatea sa sprijine aparitia unei zone de birouri cu regim de inaltime redus si spatii de productie moderne in stransa relatie cu aeroportul, dar si cu centura de nord, aflata inca in stadiul de proiect, decat un spital de urgenta pentru care se pot identifica situri mai avantajoase. Basca, si peisajul potenteaza aceasta optiune. Cu 50-100 de mii metri patrati de birouri (poate chiar mai mult), polul de interes astfel obtinut va fi o alternativa mult mai viabila la descongestionarea zonei centrale a orasului si ar putea deveni un reper al dezvoltarii policentrice a viitoarei aglomeratii urbane iesene.
SURSA: George Ţurcănaşu, facebook
