Explicaţiile menţinerii lui Cârlan la şefia PDL Iaşi
E aproape absent din peisajul politic ieşean, dar rămâne un personaj eficient. În propriul partid. Dan Cârlan a pierdut cel mai portocaliu colegiu din Iaşi, cel din Copou, în toamna lui 2008. Asta după un alt eşec, previzibil, în faţa lui Simirad la şefia CJ, din iunie acelaşi an.
A vrut să-şi dea demisia din postul de şef al PDL Iaşi, dar cică n-a fost lăsat de unii colegi. Apoi, a urmat un an şi jumătate de incertitudini.
Săptămâna asta, patru pedelişti de la centru (Anastase, Falcă, Flutur şi Oltean) au poposit într-o filială măcinată de orgolii, insa n-au constituit plutonul de execuţie aşteptat de mulţi.
În plus, o parte a presei dădea ca sigură înscăunarea unui „extern” în fruntea filialei. A fost se pare bombiţa lansată chiar dinspre vârful organizaţiei, pentru a abate atenţia în interiorul partidului.
Interesant, la întrunirea cu echipa de la centru, unii membri ai BPJ i-au întrebat pe Anastase, Falcă, Flutur şi Oltean cât adevăr e în ştirea cu externalizarea şefiei de PDL Iaşi. „Nu s-a pus niciodată această problemă”, au spus musafirii de la Bucureşti. Semn că informaţia a fost abil lansată pe piaţă.
De ce a rezistat Cârlan? Doua posibile explicaţii
Prima: echipa parlamentarilor e dezbinată. Fiecare dintre aleşii PDL vede diferit rezolvarea situaţiei din organizaţiei. Cârlan nu e bun, dar nici celălalt nu merită să ajungă în frunte. Cu un asemenea slogan, descifrat rapid de şefii naţionali, parlamentarii n-au reuşit să convingă centrul că au o soluţie clară şi că reprezintă alternativa. De cealaltă parte, Dan Cârlan i-a jucat pe degete pe mulţi dintre cei care i se opun. A speculat slăbiciunea adversarului în favoarea sa. Un joc politic corect, care îi aduce doar lui avantaje. Nu şi filialei în ansamblu, care în ultimul an nu ştiu să fi organizat, spre exemplu, vreo conferinţă de presă (exclud aici vizitele unor lideri naţionali precum Flutur sau Berceanu).
O a doua explicaţie a longevităţii lui Cârlan se referă la alegerile interne, dar nu cele de la Iaşi, ci de la centru. Un război între pedişti şi pedelişti, între Moldova şi Ardeal sau între aripa veche şi noul val din partid. Dovadă că la Iaşi a venit nu doar Flutur, ci şi doi ardeleni (Falcă şi Oltean) plus munteanca Anastase.
Pentru PDL Iaşi, momentul 2012 va fi cu mult mai dificil decât cel din 2008. La localele de peste doi, PSD va veni din postura partidului de opoziţie, care va capitaliza nemulţumirea unui electorat sătul de o guvernare portocalie, care până acum cel puţin, nu convinge. Mai e şi PNL în joc, care însă, straniu în ultima vreme, se aliază cu PSD-ul în loc să culeagă singur roadele eşecurilor guvernării de dreapta.
PDL Iaşi e în anul de foc. În aceste luni se decide soarta partidului la localele de peste doi ani. Iar la ceea ce se petrece în prezent, democrat-liberalii au toate şansele să repete reţeta perdantă din iunie 2008.
Florin GHEŢĂU

“Mai e şi PNL în joc, care însă, straniu în ultima vreme, se aliază cu PSD-ul în loc să culeagă singur roadele eşecurilor guvernării de dreapta.” – Florin Ghetau.
Dar dumneavoastra unde pozitionati PNL pe scena politica? Mai bine zis, PSD greseste grav ca nu face opozitie singur si imparte cu PNL opozitia.
Pai unde sunt liberalii in ultima vreme? Crin a fost plecat intr-un lung concediu, in timp ce PSD e mult mai prezent.
Liberalii pot specula greselile PDL, captand o parte din electoratul de dreapta al PDL. Deocamdata nu o face.
E adevarat ca PSD e mai prezent, dar repeta greseala din ultimii 3 ani, impartind sectorul opozitiei cu PNL. Daca ar fi baieti destepti s-ar delimita de liberali, punandu-i in oala cu PD-L (DREAPTA POLITICA), si i-ar izola pe scena politica.