Două chestii despre presă
1. E jenant modul în care arestarea lui Dan Diaconescu e prezentată drept un atac împotriva libertăţii presei. Care libertate? Şi despre ce presă vorbim în cazul ăsta? Când ceri 200.000 de euroi unui primar ca să nu difuzezi un material pe care îl ai la sertar, asta se poate chema presă? Când inviţi toate matracucile în platou, gen vrăjitoare, ghicitori în stele sau în cutremure, asta tot presă se cheamă? Dacă fapta de corupţie există, atunci Dan Diaconescu trebuie să plătească. Altfel bocim în jurul libertăţii presei până ni se umflă ochii, în timp ce diverşi indivizi, care se cred jurnalişti, îşi rotunjesc averile doar ameninţând la telefon că dau totul în vileag dacă nu cotizezi.
2. Presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, se arată într-un document adoptat azi de CSAT. Ciudată decizie, deşi raţiunile le pot înţelege. Faptul că TV-urile de ştiri şi-au pierdut obiectivitatea şi că au luat-o pe arătură e adevărat, faptul că există comenzi politice e la fel de real, dar nu poţi băga în aceeaşi oală întreaga presă. Până la urmă publicul e cel care decide, lucru dovedit şi la ultimele alegeri prezidenţiale, când telespectatorul a arătat că nu e atât de prost pe cât crede mogulul. Adică omul nu mai poate fi manevrat, pentru că simte dacă-l prosteşti. Dar de aici şi până la trimiterea în Parlament a unui document neclar, fără vreun exemplu concret, e cale lungă. Povestea poate duce la abuzuri din partea puterii, oricare ar fi ea, acum sau după 2012.

Tu vorbesti? Priveste numai cateva inregistrari de la TLM si te duci singur la DNA.
Nu stiam ca din primarie se trimit mesaje de amenintare… rusinos!
daca se trimit de la cotroceni astfel de mesaje de ce nu si de la primarie?