Bucovina, după inundaţii: oamenii cerşesc prietenia naturii
Nordul Moldovei arată ca după război. Pe drumul care leagă Suceaa de Rădăuţi încă se văd urmările dezastrului. Porţiuni de şosea surpată, mobilă pusă la uscat prin curţi şi saci cu nisip la porţi. Oamenii sunt speriaţi la orice nor negru apărut pe cer.
Noaptea trecută, în zona Rădăuţi a plouat din nou. Torenţial. Reprizele au fost scurte, suficient însă ca localnicii să devină îngrijoraţi.
La Vicov, pârâurile au revenit de zile bune în matcă. Însă mâlul e prezent peste tot. „A fost prăpăd. S-a umflat pârâul ăsta pricăjit. Apa a venit de pe dealuri, iar în două ore am fost inundaţi”, povesteşte un bărbat. „Colegii îmi spun sinistratul”, spune el, amuzat. A avut peste 20 de centimetri apă în casă. În camere, mirosul înţepător de igrasie te fugăreşte în curte.
Partea frumoasă e relaţia cu autorităţile. Oamenii, cunoscuţi drept buni gospodari, nu aşteaptă ajutor de nicaieri. Nici de la Prefectură, nici de la primar. „Vrem doar să se rezolve odată cu pârâul ăsta. Să nu ne mai inunde”, spune săteanul.
Bogdan şi-a ridicat casa în urmă cu câteva luni. A muncit din greu, iar zilele trecute apa a ajuns la nivelul pragului. Nu i-a intrat în casă, pentru că a avut inspiraţia să facă temelia înaltă.
În schimb, casa părinţilor a fost inundată, lupta cu mâlul durând zile bune. În urmă cu două zile, în zonă a picat şi un reprezentant al Prefecturii. Un ins plictisit, trimis ca într-o simplă delegaţie. Întrucât apa fusese scoasa din locuinte, funcţionarul a dat verdictul: „Nu văd nimic inundat aici”. Cu alte cuvinte, despagubiri ioc.
La cateva zile după potop, Bucovina e tristă. Acolo, oamenii nu discută despre criză, ci despre ploaie, mâl, viitură şi ape umflate.
Localnicii nu cer nimic pomană, dar cerşesc, disperaţi, prietenia naturii. Pe care, deocamdată n-o pot obţine.
Loading ...
Dar cand exploateaza extensiv resursele naturale nu cersesc indurare? Nu am vazut nici un bucovinean sa ia atitudine impotriva taierilor masive de arbori.
Poate situatia nu ar fi stat asa daca oamenii nu si-ar fi batut joc de … soarta lor. Cunosc intr-un fel realitatea in anii 2000-2001 cand o institutie de stat care se ocupa de amenajarile raurilor, canalelor si paraurilor – atunci oamenii nu voiau sa permita utilajelor sa treaca pe proprietatea lor pentru a curata acele canale/rauri … acum se plang ca nu s-a facut.
Cat despre podul de la Dornesti, cred ca stiti si dvs domnule Ghetau cum s-a carat cu basculanta de acolo ….