PDL începe anul cu stângul. Graţie lui Traian Băsescu. Democrat-liberalii sunt tot mai aproape de opoziţie
Ceea ce democrat-liberalii au încercat să refacă pe finalul anului trecut, reuşind să salte câteva puncte în sondaje, s-a năruit în doar câteva zile.
PDL începe noul an în corzi, graţie şefului statului, care a avut o ieşire cel puţin inabilă faţă de Raed Arafat. Oricât de potrivnic ar fi Arafat împotriva reformei, medicul e privit ca omul care s-a luptat cu statul când a pus SMURD-ul pe picioare. La vremea respectivă, Arafat s-a bătut tocmai cu birocraţia statului, reuşind să multiplice SMURD Târgu Mureş la nivel naţional. Oamenii n-au înghiţit eticheta că Arafat a devenit în acest moment pericolul nr. 1 pentru reforma din sănătate.
Modul în care a ieşit Traian Băsescu, punând tranşant problema, «ori eu, ori el» a stârnit mânia oamenilor. O decizie neinspirată a şefului statului, care aruncă PDL cu câteva luni în urmă.
Cu siguranţă, efectele se vor vedea în sondajele de opinie, iar la modul in care se prezinta acum lucrurile, PDL pare a se grăbi către opoziţie. Democrat-liberalii nu aveau nevoie de acest scandal. Ba mai mult, întreaga poveste a reuşit să strângă din nou rândurile USL, alianţă care intrase pe o pantă descendentă în a doua jumătate a anului trecut.
Prin ceea ce face, Traian Băsescu nu face decât să grăbească trecerea PDL în opoziţie. Probabil că inclusiv membrii şi susţinătorii partidului sunt acum năuci şi nu înţeleg mare lucru. De partea cealaltă, opoziţia profită de conjunctură, reuşind să treacă în ofensivă. Vorba lui Paleologu: o pleasca!

un citat de la petreanu.ro
“Să fim bine înţeleşi, faptul că Raed Arafat a determinat manifestaţii spontane de protest nu înseamnă că statul e, în vreun fel, în pericol, ci înseamnă că există acum un vid de modele pe piaţa politică şi că, fulgerător, societatea poate decide, pasional, să urmeze unul nou, care ar putea apărea din senin, cu toate bunele şi relele implicite. Poate chiar Raed Arafat (văd că PSD se dă de ceasul morţii să se asocieze cu succesul lui). Sau poate altul.
Problema e că societăţile care nu şi-au putut construi sisteme de producţie constantă a liderilor, aşteptând în schimb conducători providenţiali, mitici, trec întreaga istorie, nedumerite, dintr-o traumă în alta.”
pericol mare. de tot ce se petrece acum nu va profita USL. exista pericolul aparitiei unor forte extremiste sau ca voturile sa se duca inspre populistii lui Diaconescu