Dumitru Oprea despre trădările din PDL: Toţi au aşteptat să vadă cum bate vântul, în ce fel e mai avantajos să trădeze
«Iată că lumea află ce oprimare şi nedreptăţi insuportabile au avut de trăit fugarii din PDL. Nici nu ştii cum au suportat atâta năpastă ca să reziste 4 ani la şefia diverselor agenţii, în Senat sau Consiliul Local. Din fericire s-a schimbat guvernul şi aceşti robi ai sistemului au realizat calea eliberării – spre tabăra adversarilor. Evident, n-au putut măcar să trădeze mai cu jenă, fără să spună nimic. Toţi au sărit să-şi arate pretinsele răni suferite din cauza partidului şi, eventual, din pricina mea.
• Cum au simţit că nu mai e loc pe liste sau că vor fi schimbaţi din funcţie, au început să-şi pregătească fuga. Mai cu un vot pentru cine trebuie, mai cu spontane nemulţumiri faţă de viaţa grea din PDL. Sau, de-a dreptul, cu promovarea pe faţă a adversarilor politici cărora voiau să le ceară adopţia.
• De observat e faptul că trădările nu s-au făcut din timp, cu multe luni înainte de plecarea din PDL. Toţi au aşteptat să vadă cum bate vântul, în ce fel e mai avantajos să trădeze. Şi, mai ales, pentru cine. Însă, în faţa presei, ei schimbă barca doar pentru binele ieşenilor. Niciodată pentru binele personal. Apoi, îşi scot de la naftalină realizările memorabile, insistând că Pământul nici nu s-ar mai fi învârtit dacă n-ar fi fost ei.
• Oricum, e treaba USL-ului dacă acceptă toţi aceşti profitori ai sistemului şi momentului. Dacă socialiştii şi liberalii doresc neapărat să găzduiască astfel de personaje, n-au decât. Să le ofere ei funcţii şi locuri pe liste electorale dacă poftesc şi cred că le merită. Personal, n-am urmărit să urc sau să cobor pe nimeni în politică. Cine are de urcat, urcă în mod natural, singur. Cine are de coborât, o face prin propriul caracter. Iar oamenilor de paie le şade bine cu căderea şi fuga».
(Text preluat de pe blogul lui Dumitru Oprea, lider al PDL Iaşi)
Loading ...
Aici are dreptate domnul profesor, desi cuvantul tradare e putin prea tare.
Multi dintre cei la care se refera sunt oameni care la un moment dat, din motive diverse, au decis sa se implice in politica, au avut ceva activitate si au mai obtinut si niste rezultate de pe urma carora au beneficiat si ei dar ci cei aflati peste ei in ierarhia de partid.
Intrucat PDL nu a oferit niciodata vreo ancora ideologica puternica si nici nu a prea functionat ca o organizatie moderna este de inteles ca principalele puncte de reper ale multora au ajuns sa se limiteze de-a lungul timpului la interesele personale iar asta nu din cauza ca si-au dorit asa ceva.
Decizia recenta a lui Cip Paraschiv m-a intristat si cred ca plecarea sa se putea produce si fara textul rautacios si destul de incorect de pe blog. Organizatia a pierdut un om bun si este pacat, indiferent daca s-a dus la USL, pe Marte sau acasa. M-as bucura sa vad si o abordare mai echilibrata in asemenea cazuri, nu doar demonizarea si stergerea cu buretele a tot ce a facut bun omul acela de-a lungul timpului.
In final, legat de subiectul “tradare”: de ce nu pot sta la masa cu unul care pleaca de la PDL la USL dar pot sta la masa cu unul care pleaca de la PSD la PDL? Stiu ca e o intrebare la care nu se poate raspunde dar macar gandul la ea ar putea induce mai multa moderatie.
Unde dai si unde crapa!! Domnule Catalin Toma din cate stiu dvs. nu ati plecat la alt partid. Atunci … ?!
Din perspectiva lui Ciprian Paraschiv, el a asteptat doar momentul oportun … sa tradeze … Cat era sigur pe guvernarea PDL s-a batut cu pumnul in piept ca el face totul pentru sportul iesean, ca ramane in PDL si nu placa. Exact ca madam Popa, care tipa in gura mare, foarte jignita: “Va rog, incetati cu zvonurile. Nu plec din PDL”!!! Iar cand Paraschv a vazut ca i se clatina scaunul, si-a adus aminte ca e greu la PDL si ca trebuie sa plece, doar pentru a-si mentine functia. De ce nu a plecat odata cu Popa? Atunci nu era greu? Nu, atunci inca putea sa-si pastreze funtia de director!!!! Dupa ce a cazut PDL in opozitie, era clar ca apar riscuri …. Si eu am avut sentimentul ca e un om de isprava, dar uite asa se vede caracterul omului … atunci cand da de greu sau ii este amenintata pozitia …
Problema dumneata, domnule Oprea este ca nu te poate crede nimeni. Ai fost mereu nemultumitul suprem, ai vrut de toate si mai ales capra vecinului. Ba europarlamentar, ba senator, ba presedinte de filiala, ba rector. vorba circula, domnule oprea, poate nu e 100% adevarat ca la bucuresti obisnuiati sa amenintati mereu cu plecarea sau votul daca nu vi se da ce vreti. poate nu au fost nevoiti sa inventeze un post pt dvs. poate nu v-ati suparat mereu cand colegii de partid primeau o functie, dar un lucru e cert sunteti numit intr-o functie castigata prin vot de altcineva.
Catalin, eu am ramas acelasi. Iar pe tine te felicit pentru curajul de spune intotdeauna ceea ce simti