Sâmbătă seară, după ora 21.00, utilajele patrulau de zor pe DE583, între Iaşi şi Tg Frumos. Dinspre Tg Frumos spre Iaşi, nici un utilaj. Dimineaţă, pe ceaţă densă (mai ales în zona Paşcani), drumul Iaşi-Rădăuţi l-am făcut în 3 ore. În schimb, seara, traseul Rădăuţi-Iaşi l-am parcurs în aproape 5 ore. Vă las pe dvs. sa trageţi concluzia în privinţa luptei autorităţilor cu primii centimetri de zăpadă…
Florin Ghetau
ziarist, Iasi
Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjeaza la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stiu mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.
Nimeni nu e de neînlocuit dar – uneori – este nevoie de mai multe persoane pentru a înlocui una singură. (Claire Martin)
Esti de acord ca Dacian Ciolos sa ramana premier si dupa alegerile din 11 decembrie?
Total Voters: 233
Loading ...
SFATURI DE IARNĂ (1)
Pentru că de acum încolo iarna nu ne mai poate păcăli şi ne putem trezi oricînd cu manifestările ei, cu fenomene meteorologice atît de variate de la o zi la alta, de la o oră la alta – ca unul care mai bine de 30 de ani din viaţă a coordonat activităţţi de deszăpezire atît în zone montane cît şi pe meleagurile natale – îmi permit să vă dau cîteva sfaturi pentru aceia dintre dumneavoastră care conduceţi o maşină pe timpul iernii.
De la început trebuie să precizez faptul că circulaţia în oraş şi condiţiile meteorutiere diferă substanţial faţă de circulaţia în zona interurbană.
„Iarna nu-i ca vara!” a spus pe bună dreptate unul din înţelepţii neamului…Dacă vara fenomenele meteorutiere sunt oarecum constante şi nu se pot întîmpla instantaneu prea multe lucruri care să ne surprindă înafară de vreo ploaie torenţială însoţită de furtună care poate fi totuşi uşor observată şi prevăzută, iarna în aceiaşi zi, de la oră la oră, de la minut la minut chiar, fenomenele meteorologice au o dinamică atît de rapidă şi imprevizibilă încît dacă nu conştietizăm acest lucru putem fi surprinşi, iar asta ne poate determina să avem reacţii necontrolate cu consecinţe grave uneori.
Trebuie să ştiţi că într-o zi obişnuită de iarnă dacă vă deplasaţi pe o distanţă de 50 – 100 de kilometri, vă puteţi întîlni cu situaţii total diferite. Pentru a fi cît mai bine înţeles, am să exemplific şi vă voi spune că o deplasare de la Iaşi la Paşcani sau la Roman de exemplu, vă poate pune în situaţii total neprevăzute şi este bine să luaţi aminte asupra acestor sfaturi izvorîte dintr-o experienţă „de o viaţă”.
• Plecînd de la Iaşi şoseaua poate fi uscată iar vremea puţin ceţoasă în oraş. Temperatura, în jur de 1-2 °C. Cu cît ne îndepărtăm de oraş, unde temperatura exterioară este oricum mai mare decît înafară datorită concentrării pierderilor de căldură, deja de la METRO încolo – fără ca noi să percepem în interiorul maşinii – temperatura exterioară a scăzut la 0°C, sau chiar – 2°C. Ceaţa din atmosferă se depune pe carosabil şi îl umezeşte uşor, sau se transformă în chiciură şi se pudrează drumul. Acesta este un moment foarte periculos deoarece deja s-a format o peliculă invizibilă de alunecuş care micşorează enorm de mult aderenţa pneurilor. Pe traseu, şoseaua este traversată din loc în loc de podeţe şi poduri. Fiind curenţi de aer rece care circulă pe dedesupt, îngheţul umezelei sau a brumei se produce mult mai rapid decît pe restul şoselei unde temperatura înmagazinată în timpul verii în profunzimea fundaţiei menţine o diferenţă de 2-5 °C în plus. De la Leţcani, mergînd spre Tg. Frumos, observăm că începe să fulguiască…Porţiunea de la ieşirea din Leţcani pînă în Podu Iloaiei este un cîmp deschis, cu deal pe partea dreaptă cam 5 kilometri. Pe această porţiune de şosea există curenţi reci care circulă „ la rasul” şoselei şi care determină un îngheţ cvasiinstantaneu a umezelii ce se datorează topirii pojghiţei de zăpadă sub rulajul roţilor. Drumul este şi în aliniament şi sinuos, cu unele curbe în plan orizontal şi vertical. Nefiind zăpadă mare, iar drumul prezentîndu-se negru şi umed, în maşină avînd confort de căldură şi ambient, nu sesizezi că rulezi pe o suprafaţă glisantă. Ce, nu ai mai mers şi vara pe ploaie şi drum ud? Ei bine, asta este capcana! Trebuie să frînezi instantaneu şi ţi se întîmplă să o faci pe un podeţ, într-o curbă de 90° şi observi cu groază că nu poţi controla maşina. Te pierzi, apeşi mai tare frîna şi ieşirea în decor este poate cea mai uşoară urmare…
• De la Podu Iloaiei, ninsoarea se înteţeşte şi ninge cu fulgi mari şi apoşi. Mai mult o lapoviţă, dar îţi reduce substanţial vizibilitatea. Dacă nu conştientizezi acest lucru şi nu ai o vizibilitate perfectă la parbrizul tău, la lunetă şi retrovizoare, ai mari şanse să nu-ţi dai seama că după autobuzul din faţă pe care te pregăteşti să-l depăşeşti mai ete un TIR, iar în faţa lui o căruţă…Tu ai maşină tare, puternică, nu te temi şi intri în depăşire…Abia cînd dublezi vezi autocarul, TIR-ul şi căruţa…Din faţă percepi că se apropie un bolid ca al tău! Accelerezi la maximum, forţezi să intri în coloană, dar intri pe o mică porţiune de polei şi atunci nu mai ai ce face…
• Cu cît înaintăm spre nord, ninsoarea se înteţeşte. Întîlnim din sens opus utilaje cu lamă care împrăştie material antiderapant şi asta ne linişteşte oarecum. Este mai mult o iluzie, pentru că nici un utilaj din lume nu poate acţiona încît să aducă siguranţă maximă. Apoi, trebuie să cunoaştem că utilajele care acţionează au de regulă o rază de acţiune de circa 25 – 50 de kilometri şi nu putem şti cînd acestea au trecut în faţa noastră…E posibil ca utilajele ce noi le-am întîlnit să se întoarcă înapoi pe sensul nostru de mers abia peste 1-2 ore…Din acest motiv, zăpada pe care rulăm începe să devină din ce în ce mai groasă, are 2-3 cm, are 5-10 cm, ninge continuu abundent, a început şi viscolul, după Tîrgu Frumos, pe „creastă” suflă cu putere şi parcă ninge de peste tot: şi din cer şi din pămînt…E seară bine, suntem concentraţi să depistăm în faţă orice luminiţă care indică prezemţa unei maşini. Pe o asemenea ninsoare viscolită, nu sesizăm de la 30 de metri un camion rămas în pană pe şosea că i-a îngheţat nenorocitului motorina…E plin de zăpadă şi nu-i merg luminile. În ultima clipă frînăm brusc şi simţim cum ne fuge spatele undeva într-un şanţ…Circulaţia pe un astfel de timp nu trebuie să se facă cu o viteză mai mare decît a treia, iar a patra să fie doar de rezervă la o depăşire obligatorie, după care se revine la a treia…
• Am ieşit din Ruginoasa, sau din Strunga şi observăm că spre surprinderea noastră şoseaua pare uscată, iar ninsoarea s-a mai domolit. E drept, vîntul suflă puternic din lateral. Punem o frînă de verificare şi observăm că ţine. Accelerăm, că mai avem de mers destul şi nu trebuie să ne prindă noaptea. Întîlnim venind din faţă maşini ninse, cu zăpadă groasă pe bot, dar vedem şi utilaje grele cu lama ridicată care merg în sens invers cu al nostru.Ne simţim liniştiţi şi apăsăm acceleraţia. Urmează Trei Iazuri, succesiune de curbe, cu o curbă stînsă la dreapta. Luînd virajul degajat, ne trezim în faţă la 10 – 15 m cu un sul de zăpadă transversal drumului înalt de 50 – 60 cm. Din faţă, în acelaşi timp, luminile unei maşini care se apropie simultan. Instinctul te face să frînezi brusc speriat că iei în plin sulul de zăpadă care este mai gros pe partea ta. Înclini să furi spre ax, unde ţi se pare mai subţire, dar frîna şi virajul brusc te „agaţă” de cel care a venit din direcţia opusă…
• Rulezi pe şosea, e noapte, e viscol şi vezi în faţă un utilaj tip „solniţă” care împrăştie antiderapant. Are viteză relativ mică, e aliniament, cunosc bine drumul, nu-mi vine nimic din faţă, intru în depăşire. În acel moment, de pe discul rotitor al utilajului, un bulgăre îngheţat de antiderapant este proiectat în parbrizul meu, exact cînd am început dublarea. Nu mai văd nimic, calc brusc pe frînă şi iau viraj dreapta instantaneu. Instinctul de conservare. În cel mai fericit caz am ajuns în şanţ sau în gulerul de zăpadă lăsat de lame pe marginea drumului…În cel mai fericit caz.
• Pe ninsoare viscolită un strat de zăpadă îngheţată acoperă indicatoarele de atenţionare sau de obligativitate. Vizibilitatea scade uneori aproape brusc pe porţiuni de 50 – 500 de metri, cînd intri şi ieşi alternativ din nori denşi de ceaţă. Acum rulezi pe uscat, şi dai de o groapă sau denivelare în care s-a acumulat apă şi care a îngheţat, iar tu tocmai în acea secundă, ACOLO, trebuie să frînezi.
• Sunt zile calde de iarnă în care în loc să ningă, plouă mocăneşte. Afară, temperatură de 4-5°C. Habar nu ai că la 1 km în faţa ta există un coridor parşiv de curent rece care scade temperatura brusc la 0 grade. Ploaia care cade mărunt îngheaţă instantaneu pe parbriz, dar şi pe şosea. Observi dintr-o dată că ştergătoarele nu mai „usucă” şi încep să alunece pe o pojghiţă de gheaţă. Se încarcă din ce în ce mai tare şi te chinui să străpungi cu privirea sticla şi gheaţa. E cel mai criminal fenomen natural, practic de neanihilat. Se numeşte POLEI GENERAL. Se formează instantaneu şi pînă la a se interveni durează de obicei cel puţin o jumătate de oră – timp în care tamponările se ţin lanţ. Trebuie să ştiţi că o Bază de Deszăpezire este la circa 30 – 40 de kilometri distanţă una faţă de alta. Din momentul alertării se încarcă utilajul preţ de 10-15 minute, iar apoi deplasarea pînă în zona semnalată îi mai ia maşinii încă cel puţin o jumătate de oră, în funcţie de distanţa pînă la Bază. Şi utilajul care se deplasează să împrăştie material antiferapant se confruntă cu aceleaşi greutăţi. Şi la el îngheaţă parbrizul şi cauciucurile lui rulează pe un carosabil ca sticla. El împrăştie antiderapantul ÎN URMA sa, iar în faţă e tot sticlă. De multe ori, dacă materialul antiderapant nu conţine proporţie suficientă de sare, nu-şi poate face efectul şi este imediat acoperit cu polei…
Spre deosebire de zona interurbană, în oraş capcanele ivite în trafic sunt de altă natură, iar starea carosabilului este mult mai greu de menţinut curată.
În oraş – spre deosebire de interurban – nu ai unde să împingi zăpada care se aglomerează la bordura trotuarului, unde se formează ziduri înalte de zăpadă îngheţată. E foarte dificil şi costisitor să transporţi mii de tone de zăpadă undeva unde ai acces, unde este suficient de aproape şi nu poluezi. Zăpada este îmbibată cu nisip şi sare care „arde” spaţiile verzi de la marginea trotuarului, iar nisipul înfundă primăvara canalizaţia pluvială. Ce nu intră în canal se transformă în praf migrator şi inhalăm chiar şi în parc…
Pe şosea, zăpada este împinsă la patrularea lamelor dincolo de acostament, pe şanţ, se topeşte pe şanţ, iar carosabilul se usucă aproape imediat la ger sau la soare.
• Pe stradă, în oraş, gulerele de zăpadă care stau pe marginea străzilor se topesc lent pînă în aprilie – mai şi sunt sursă continuă de apă care bălteşte în denivelări şi gropi. La zero grade celsius, îngheaţă şi sunt surprize pentru cei care trebuie să frîneze brusc.
• Capacele de canalizare degajă căldură şi topesc uşor stratul de zăpadă pe o rază de 1-2 m, care după un prag de temperatură negativă îngheaţă şi devine patinoar.
• Conductele de termoficare care traversează străzile la fel, încălzesc asfaltul şi acolo zăpada devine un prag de gheaţă.
• Dacă la cîmp deschis drumurile se proiectează preponderent pe direcţia predominantă a vîntului, în oraş blocurile înalte funcţionează ca schimbătoare de curenţi sau ca parazăpezi şi dintr-o dată te trezeşti la un viscol că se crează un dop troienit într-o intersecţie.
• Făgaşele îngheţate ce se formează în zăpada care nu a fost curăţată la timp, te pot „arunca” cîţiva centimetri lateral, suficient să atingi o maşină alăturată.
• Trebuie să ai în portbagaj o lopată cu care să poţi oricînd să te ajuţi să ieşi dintr-o parcare.
• Materialul antiderapant se împrăştie manual ca acum 60 de ani din mersul camionului şi oricînd te poţi trezi în faţă pe parbriz cu o lopată cu nisip. Muncitorii care abia se ţin în echilibru pe camionul în mers în timp ce lopătează nu mai au şi grija autovehiculelor care circulă…
• O conductă de apă care se sparge, peste o oră a făcut pe stradă un patinoar de care nu ştiai cînd ai plecat de acasă, aşa că te trezeşti că frînezi pe gheaţă.
Am făcut toate aceste consideraţii în dorinţa de a vă împărtăşi cîteva aspecte menite să vă dea de gîndit şi să vă apere pe cît posibil să cădeţi în capcane nevăzute. Totuşi, chiar dacă dumneavoastră luaţi toate aceste măsuri de precauţie, e bine să cunoaşteţi că nu toţi participanţii la trafic cunosc şi respectă conduita preventivă pe timp de iarnă şi înafară de propriile măsuri, mai ai nevoie şi de noroc. Dar mai ales, de ajutorul lui Dumnezeu.
CE CONCLUZIE domnilor, ce credeati ca are sa curga miere daca PONTA de SAPTE luni conduce tara spre dezastru ?????…si in IASI la inceputul ninsorii au bagat putina SARE, ca dupa pe la ora PATRU dimineata au adormit!!!!