Călătorie de poveste cu trenul către Viena. Nu e vorba neapărat de drumul lung, ci de vecinii minunaţi de compartiment
Urc la Sighisoara in trenul de Viena. Compartiment de 6 persoane, trei calatori deja pe scaune. Unul dintre ei, barbat in toata firea, deschide discutia. Ma intreaba unde merg, zice si el destinatia (Simeria), apoi imi spune ca in Viena sunt doua echipe de fotbal: Rapid si Austria.
N-aveam chef de vorba, ii raspund totusi, dar dialogul se opreste brusc. Ce dracu sa vorbesti despre fotbalul austriac? Omul insista si imi spune ca Dan Petrescu antreneaza in Rusia. Ma intreaba daca echipa fostului fundas al nationalei joaca sau nu in campionatul Austriei. O fi nebun sau e campionat comun Austria-Rusia si eu nu aflasem inca?
Ce explicatii sa-i mai dai? Deschid un ghid turistic. Chibitul intinde gatul (statea pe bancheta din fata). Citim amandoi, incepe sa-mi placa. Nu-i dus cu Sorcova, probabil e doar curios.
In gara Simeria, chibitul, mamica sa si un alt barbat coboara. Compartimentul se goleste. Imi zic ca bafta mai mare nu exista si incerc sa adorm. Dintr-o data usa se deschide, printr-o manevra ciudata. 3 calatori. Unul beat ranga, ceilalti doi doar pe jumatate. Nu intuiam ca vom calatori impreuna spre Viena o noapte intreaga. Cel beat turta se aseaza pe bancheta. Fireste, exact in fata mea. Imi zice ca e putin obosit. Nu-i bine sa te pui cu betivanii. Ceilalti doi raman pe culoar. Sticla nu fusese inca golita.
Calatorul turtit de atata alcool isi scapa capul intre maini. Ridica ochii spre mine. Isi cere scuze, imi zice iar ca e obosit. Ii spun ca nu-i problema si ca toti suntem obositi la drum lung. El confirma, dar recunoaste ca oboseala i se trage de la bautura. Adoarme din nou, dar dupa 5 minute il aud iar: «Ma scuzati, sunt putin obosit».
Trenul merge ca o caruta. Intre timp, tovarasii amicului meu de ocazie intra si ei in compartiment. Urmeaza somnul. Pe naiba. In Arad, unul dintre tovarasii de pahar coboara. Alcoolul se terminase. Trenul porneste, dar barbatul nu-i. Seful grupului pufneste: «Daca-i prost, asa-i trebuie. I-a mai trebuit băutură». Caracterizarile continua. Minutele trec. Geaca curajosului din gara Arad a ramas in compartiment. Intr-un buzunar i-au ramas actele si niste bani. Prietenii sai pun totul la loc si trec la o noua sarja de comentarii: «N-are nici buletinul la el, deci nu poate veni maine cu urmatorul tren la Viena. Daca-i prost…».
De unul scapasem. Asa credeam. Dupa un sfert de ora, „prostul” apare in dreptul usii, carand o plasa cu vreo 10 beri. Una cica era pentru mine. Barbatul n-a pierdut trenul, ci a urcat in vagonul restaurant, unde fumase linistit o tigara.
Dupa 3 beri de caciula, in compartiment se face in sfarsit liniste. Doi dintre prietenii lui Bachus au adormit. Al treilea (tot curajosul din gara Arad!) face naveta spre capatul vagonului. Se duce la fumat. Atipesc. Dintr-o data pe hol se aud tipete. Nasul ungur tipa ca descreieratul. In tren n-ai voie sa fumezi. Faţa nasului ma sperie mai tare ca prietenii de ocazie. Credeam ca il ia la bataie pe călătorul îndrăgostit de gara din Arad. Ii ia biletul, ii spune ceva de amenda si pleaca.
Dupa inca o ora, nasul de Budapesta revine in compartiment. Alt scandal. Calatorul curajos stie ungureste. Nasul pleaca, dar nu-i inapoiaza biletul. Iar fara tichet poti lua amenda de la nasul austriac. In cele din urma, cei doi se inteleg. Fumatorul disperat revine in compartiment, iar ultima ora de drum e dedicata somnului. In sfarsit, Westbahnhof. Daca va incumetati, calatorie placuta cu trenul Bucuresti-Viena!
Loading ...
Dar exista avion direct de la Iasi catre Viena. Cu austrian, de la halta iasi (am observat ca urmariti subiectul “aeroport”). Nu ati mai fi pierdut atata timp. Pe de alta parte, n-ati fi avut ce povesti