Alexandru Muraru (PNL), despre scandalul restaurării Bojdeucii lui Ion Creangă: Aceasta a fost a treia restaurare. Multe multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja
Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost necesară pentru a stopa procesul de deteriorare a clădirii şi pentru a păstra semnificaţia culturală a acestui monument istoric.
El spune că a fost a treia restaurare din istoria Bojdeucii şi că ”multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare”.
Alexandru Muraru, fost director general al Institutului Național al Patrimoniului, afirmă într-o postare pe site-ul său, că lucrările de restaurare a Bojdeucii s-au făcut conform standardelor de intervenţie asupra monumentelor istorice şi au avut scopul de a prelungi durata de viață a clădirii și de a-i îmbunătăți rezistența structurală.
”Restaurarea a fost necesară pentru a stopa procesul de deteriorare și pentru a păstra semnificația culturală a muzeului. Controversele apărute în spațiul public, deși înțelese din perspectiva atașamentului emoțional față de patrimoniul național, nu reflectă în totalitate realitățile și necesitățile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare. Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost un proiect complex, care a implicat o serie de intervenții detaliate, fiecare având scopul de a conserva și revitaliza această clădire istorică”, consideră Alexandru Muraru.
Potrivit acestuia, structura de rezistență a Bojdeucii era alcătuită iniţial din pereți de vălătuci și stâlpi de lemn, dar pentru a îmbunătăți rezistența seismică au fost adăugate elemente din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
”Tâmplăria cerdacului a fost înlocuită cu una nouă din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic și protejat ignifug. Pereții interiori și exteriori au fost supuși unui proces de refacere a tencuielilor și injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip, păstrând astfel aspectul autentic al clădirii. Grinzile și planșeul existent au fost decapate, reparate și rebăițuite, păstrând astfel aspectul lor original, dar îmbunătățindu-le durabilitatea. Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar, cu o atenție specială la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu o tâmplărie din lemn de stejar, conform cu aspectul original. Materialul lemnos al șarpantei și al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc și a preveni degradarea cauzată de insecte și mucegai”, adaugă liberalul Alexandru Muraru.
El precizează că această restaurare a fost a treia din istoria Bojdeucii şi că ”multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare”.
Muraru a scris că prima restaurare a avut loc în ajunul Primului Război Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu, iar a doza a urmat după cutremurul devastator din 1977.
”În cadrul celei de-a treia restaurări, multe dintre elementele criticate deja existau și au fost integrate în noua intervenție cu respect pentru istoria și funcționalitatea locului. De exemplu cimentul de pe pereți: Prezența cimentului, introdusă în restaurarea anterioară, a fost reevaluată și conservată acolo unde a fost posibil, pentru a menține integritatea structurală a clădirii. (…) Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală, ci adesea implică găsirea unui echilibru între păstrarea istoriei și asigurarea funcționalității și siguranței în prezent. Astfel, restaurarea actuală a Bojdeucii lui Ion Creangă, cu toate elementele sale, reprezintă un efort conștient de a conserva patrimoniul, respectând în același timp istoria intervențiilor anterioare și necesitățile actuale ale clădirii ca spațiu muzeal viu și accesibil”, a menţionat liberalul Alexandru Muraru.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.
Tot luni, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă. Prefectul ieşean susţine că ieşenii merită să ştie de ce restaurarea monumentului s-a transformat într-o controversă naţională.
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, considerată ”butaforie de lux” sau ”pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize, s-a realizat cu mijloace adecvate, susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din România.
Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeuca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete.
Loading ...
