Când scandalul merdenelei ţine locul proiectului de ţară
Mă întreabă un amic ce părere am despre scandalul merdenelei. N-am nici o părere, nu asta e tema care ar trebui să ne frământe. Îmi place şi croissantul, dar şi merdeneaua, partea proastă e că nu sunt deloc sănătoase.
Vrem o viaţă mai bună? Sigur că da, doar că ar trebui să înţelegem unde suntem şi cum putem creşte economic în fiecare an măcar cu 4-5 la sută.
Să ne întrebăm, spre exemplu, de ce autostrada A7, merge atât de greu între Bacău şi Paşcani. De ce sunt atâtea contestaţii pe A8 şi când dopul de la Podu Iloaiei va deveni o amintire?
Aş vrea să ştiu, de asemenea, cum reducem mai departe deficitul bugetar, dar fără să creştem taxele şi impozitele. Când vom face cu adevărat reformele? Când vom reduce cheltuielile publice şi care sunt primele agenţii şi instituţii comasate sau desfiinţate?
Eu unul sunt de acord cu creşterea lefurilor în sectorul public. Chiar de anul ăsta. Dar numai prin concedieri în sectorul public. Nu concedieri în educaţie, nu în sănătate, nici în cultură. Ci în zonele în care s-au făcut angajări cu nemiluita în ultimii ani. Să dispară pilele, şmecherii şi toţi cei care abia dacă ştiu numele instituţiei la care lucrează. Sumele astfel economisite să fie împărţite celor care cu adevărat trudesc şi ţin sistemul în spate.
Dacă vrem în liga mare atunci trebuie să ne comportăm ca atare. Şi să ne schimbăm obiceiurile. Am intrat în Uniunea Europeană, am tras cu toţii pentru proiectul ăsta, dar mai departe ce facem? Cu Industria calului ne ducem în faliment.
Acum, în 2026, care e proiectul nostru pentru următorii 10-15 ani? Sau mai direct spus: De ce nu avem vreunul?
Loading ...
